Discursul preşedintelui Donald Trump de Ziua Independenţei analizat de jurnalişti

Peste patru luni vor avea loc alegeri prezidenţiale în Statele Unite. Ce şanse are Donald Trump să câştige un nou mandat? Actualul preşedinte nu se situează bine în sondaje, probabil din acest motiv a început o campanie electorală radicală de dreapta, acuzând mişcarea Black Lives Matter că este „noul fascism de stânga”Analiştii însă sunt sceptici în privinţa succesului pe care îl va avea.

Cu ocazia discursului rostit vineri seara la poalele Muntelui Rushmore, cu care au început sărbătorile naţionale de 4 iulie, preşedintele Donald Trump i-a acuzat pe susţinătorii mişcării Black Lives Matter de intenţia de a şterge „revoluţia americană”. În anul 1776 în 4 iulie s-a proclamat Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite ale Americii faţă de Marea Britanie. Mount Rushmore din Dakota de Sud este vestit că în stânca din munte au fost sculptate portretele a patru preşedinţi americani: George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln şi Theodor Roosvelt. Analiştii sunt de părere că Trump nu a ales întâmplător acest loc pentru a-și rosti discursul. În cadrul demonstraţiilor sub sloganul Black Lives Matter care durează de câteva săptămâni, protestatarii pun sub semnul întrebării activitatea celor patru oameni politici (statuile unora dintre aceştia au fost dărâmate), iar în Washington statuia preşedintelui Abraham Lincoln, care i-a eliberat pe sclavi trebuie apărată printr-un gard de urmaşii celor eliberaţi.

În discursul său Donald Trump a condamnat „noul fascism al extremei de stânga, care solicită loialitate”. Preşedintele însă a luat poziţie pentru apărarea culturii iudeo-creştine, subliniind că „cultura să ştergem tot” este străină de America. „Acest lucru nu-l putem accepta” – spunea preşedintele, adăugând că protestatarii „vor să murdărească amintirea lui Washington, Jefferson, Lincoln şi Roosvelt”. Trump i-a acuzat pe demonstranţi că „vor să şteargă sistemul de valori americane şi vor să-i îndoctrineze pe copiii noştri”. Preşedintele a declarat că „nu ne vor reduce la tăcere şi nu vom permite ca oamenii răi să ne înfricoşeze”. Acesta a spus că „noi nu îngenunchiem decât în faţa atotputernicului Dumnezeu”, făcând trimitere la gestul unor americani albi, care la demonstraţii au îngenunchiat în faţa afro-americanilor. Trump a spus că nu vor desfiinţa poliţia, şi că el şi susţinătorii lui sunt adepţii toleranţei, dar nu vor accepta prejudecăţile. În finalul discursului preşedintele a declarat că vor crea parcul naţional al eroilor americani. Acolo vor ridica statui printre altele, unor personalităţi cum sunt Harriet Tubman, o asistentă medicală afro-americană, care a luptat pentru abolirea sclaviei, Amelia Earhart, prima femeie pilot în America ori Billy Graham care a fost un predicator baptist. În timpul discursului prezidenţial câteva sute de persoane – în majoritate indieni dakota – au demonstrat împotriva lui Trump, iar poliţia a reţinut 15 persoane.

Redactorul ziarului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, Andreas Ross în articolul său publicat astăzi în ediţia on-line a ziarului, opinează că Trump prin acest discurs mizează totul pe o singură carte. „Pe măsură ce Statele Unite intră în faza cea mai grea a pandemiei de coronavirus, preşedintele alimentează flacăra războiului cultural.” În ajunul Zilei Independenţei, în umbra marilor săi predecesori ciopliţi în stâncă, Trump ar fi putut da un semnal că înţelege preocupările populaţiei şi doreşte să fie preşedintele tuturor americanilor, inclusiv al acelora care îl contestă – scrie autorul. Preşedintele însă a preferat să demonizeze mişcarea Black Lives Matter. Lipsa empatiei în timpul unei crize naţionale nu poate fi explicată altfel decât printr-un calcul electoral. Trump renunţă din start la voturile contestatarilor săi şi doreşte să întărească şi să-și mobilizeze propria sa tabără de susţinători. Dar rămâne de văzut, dacă aceştia vor fi de ajuns, deoarece conform celui mai recent sondaj de opinie susţinerea lui Trump este sub 42%, iar avantajul candidatului democrat Joe Biden este de aproape 10%. Trump nu stă bine în cele patru state considerate cheie în lupta electorală (în anul 2016 acesta a câştigat în toate cele patru state).

Analistul ziarului The Washington Post consideră că Trump exploatează diferenţele culturale şi sociale. Autorul crede că preşedintele a avut un „discurs întunecat” de Ziua Independenţei şi ajunge la concluzia că o asemenea abordare este falimentară nu numai din punct de vedere moral, dar şi electoral, pentru că nu va convinge, ci dimpotrivă îi va respinge pe cei indecişi, de votul cărora poate să depindă câştigarea alegerilor.

Pe de altă parte, în mod tradiţional preşedintele în funcţie are un avantaj faţă de contracandidatul său. În statele Unite din anul 1981 (când Jimmy Carter a părăsit funcţia după un singur mandat) fiecare preşedinte a avut două mandate.