Principalele subiecte abordate în presa internațională sunt evoluția pandemiei de coronavirus, cursa pentru producerea unui vaccin, precum și retragerea trupelor americane din Germania.
Unele țări europene care au reușit, în lunile trecute, să țină epidemia sub control se văd acum copleșite de numărul de cazuri noi, existând temerea unui al doilea val, constată Washington Post. ”Guvernele îndeamnă populația să fie mai vigilentă pe perioada verii, în timp ce oficialii europeni din domeniul sănătății avertizează că lipsa de responsabilitate – prin nerespectarea măsurilor de siguranță – pune Bătrânul Continent pe o traiectorie periculoasă”.
Le Monde realizează o analiză detaliată a situației din Germania, fosta premiantă a Europei în combaterea pandemiei. ”De zece zile, curba contaminărilor a reînceput să crească. Principalele focare ale răspândirii epidemiei sunt fermele și abatoarele, unde lucrează numeroși angajați est-europeni”, scrie cotidianul francez, care adaugă: ”Principalele motive ale acestui salt neașteptat al numărului de cazuri – după ce Germania a gestionat atât de bine primul val al epidemiei – ar putea fi relaxarea cetățenilor și deplasările în străinătate, acum reautorizate. Astfel că Berlinul își consiliază cetățenii să renunțe la călătoriile „neesențiale” sau turistice în regiunile spaniole Aragon, Catalonia și Navarra, din cauza „numărului mare de infecții” înregistrate acolo, reține Le Monde. ”Pandemia de COVID-19 va fi un mare val care va crește și va scădea indiferent de anotimp” – informează Organizația Mondială a Sănătății prin purtătorul său de cuvânt, notează publicația italiană Il Messaggero. „Oamenii gândesc încă în raport de sezon. Trebuie să înțelegem că este un virus nou, care se comportă diferit”, subliniază dr. Margaret Harris, purtător de cuvânt al OMS, atrăgând atenția că virusul se răspândește mai ales în cazul unor mulțimi aglomerate. O opinie similară exprimă un alt expert, Pamela Valelly de la Universitatea din Manchester, citat de Washington Post, potrivit căreia ”Nu ne aflăm la începutul celui de-al doilea val. Asistăm pur și simplu la continuarea răspândirii virusului în comunitățile noastre”.
Cotidianul belgian LE SOIR anunță că un vaccin american împotriva coronavirusului înregistrează rezultate promițătoare la maimuțe: ”Vaccinul dezvoltat de compania americană de biotehnologie Moderna, în parteneriat cu Institutele Naționale de Sănătate, a declanșat un răspuns imunitar „robust” și a împiedicat virusul să se reproducă în plămânii și în nasul maimuțelor, potrivit rezultatelor publicate recent. Acesta este unul dintre cele două vaccinuri occidentale, împreună cu cel al Universității din Oxford/AstraZeneca, care au început teste la scară largă, pe mii de participanți umani, în aşa-numita fază 3. Guvernul lui Donald Trump a investit aproape un miliard de dolari pentru a-i susține dezvoltarea”, reamintește Le Soir. De la Londra, Financial Post anunță că guvernul britanic a semnat miercuri un acord cu grupul francez Sanofi și cu cel britanic GlaxoSmithKline (GSK) pentru furnizarea a 60 de milioane de doze de vaccin anti coronavirus. Cele două grupuri farmaceutice, care susțin că vaccinul lor ar putea primi undă verde în primul semestru al anului 2021, precizează într-o declarație că „sunt în curs discuții cu Comisia Europeană, Italia, Franța și alte guverne pentru a garanta accesul la produs la nivel mondial”. Pentru Marea Britanie este al patrulea acord de acest gen, după cele cu AstraZeneca, Valneva și BioNTech / Pfizer, mai notează Financial Post, care precizează că, în acest fel, Regatul Unit și-a asigurat deja 250 de milioane de doze de vaccin.
”Este puțin probabil ca vaccinul împotriva coronavirusului să fie disponibil la scară largă înainte de mijlocul lui 2021”, avertizează, pe de altă parte, oficialități germane citate de REUTERS. Germania a acordat și ea granturi unui număr de trei companii de biotehnologie (BioNtech, CureVac şi IDT Biologika) pentru a le ajuta să accelereze dezvoltarea de posibile vaccinuri împotriva coronavirusului, dar ministrul cercetării din guvernul de la Berlin, Anja Karliczek, afirmă că este puţin probabil ca un vaccin pe scară largă să fie disponibil înainte de 2021.
”Armata americană își mută Cartierul General european în Belgia” – anunță La Libre Belgique, reamintind că Statele Unite au decis să retragă 11.900 de militari din Germania pentru a repoziționa o parte a lor în Belgia și în Italia, după cum a informat miercuri șeful Pentagonului, Mark Esper. Washingtonul intenționează să repoziționeze forțe în Polonia și în statele baltice dacă se va ajunge la un acord, a mai precizat ministrul american al apărării într-o conferință de presă la Washington, citat de La Libre Belgique. New York Times scrie că ”Decizia Pentagonului de a reduce trupele americane din Germania de la aproximativ 36.000 la aproximativ 24.000 este în conformitate cu abordarea „America First” a președintelui Trump și cu promisiunea sa de a aduce acasă forțele americane din războaie începute după atacurile din septembrie 2001”. Totodată, precizează cotidianul newyorkez, ”mișcarea reprezintă o modalitate sigură de a-i îndepărta pe aliații europeni, pe de o parte, și pe de altă parte de a-i irita pe parlamentarii democrați și republicani, care consideră prezența trupelor Statelor Unite pe continent, în special în Germania, ca pe o piatră de temelie a ordinii mondiale postbelice”. De la Ankara, cotidianul turc Milliyet vede în această retragere o consecință a disensiunilor dintre Statele Unite și Germania ca urmare a angajamentului NATO nerespectat de Berlin de a aloca pentru apărare 2% din PIB și a relațiilor dintre Germania și Rusia, care nemulțumesc Washingtonul de multă vreme. ”Este de așteptat ca decizia de retragere a militarilor americani să adâncească dezacordurile dintre cele două țări membre NATO”, avertizează publicația de la Ankara.
Protestele antiguvernamentale din Bulgaria au intrat și ele în vizorul presei internaționale. Pentru EURACTIV, manifestațiile de stradă, ajunse în cea de-a 21-a zi, sunt un autentic protest civic împotriva partidului-stat și în favoarea drepturilor democratice fundamentale, cum ar fi libertatea presei. ”Protestele sunt împotriva corupției, la fel ca în România în 2015. Se revendică o nouă morală în politică, la fel ca în Austria în 2019. Se cere și pluralism de opinii la televiziunea publică bulgară, precum și demisia directorului acesteia, exact ca în Polonia și Ungaria” – remarcă publicația Euractiv, care conchide că protestele din marile orașe bulgărești cer o reformare a instituțiilor de stat și a statului de drept însuși.
”În Bulgaria nu a avut loc niciodată un protest atât de bine țintit”, constată la rândul său cotidianul sofiot Dnevnik, care subliniază că ”manifestanții se opun modelului de stat acaparat de o clică, apropiată, în acest caz, de executiv, și doresc demontarea acestui model. Protestatarii știu foarte bine că eliberarea instituțiilor nu se încheie, ci începe cu demisiile pe care ei le cer. De aceea, ei nu au nevoie de lideri și reprezentare. Pentru acest rol vor trebui să concureze partidele politice la următoarele alegeri – cu strategiile și programele lor, este concluzia editorialistului de la Dnevnik./rlambru/cciulu/dsirbu
(Agenția de Presă Rador, 29 iulie 2020)
