Ca urmare a pandemiei de coronavirus, anul acesta se vor schimba şi metodele de campanie electorală. Donald Trump nu mai poate organiza mari adunări pentru discursurile sale (lucru care îi face plăcere), iar Joe Biden va putea să reducă la minim cuvântările live, care în cazul lui reprezintă un risc ridicat din cauza scăpărilor şi erorilor pe care le comite destul de des. Ca atare, vor avea o importanţă mai mare cele trei dezbateri televizate care vor demonstra care dintre cei doi, preşedintele în vârstă de 74 de ani ori contracandidatul său de 77 de ani, este într-o formă intelectuală şi mentală mai bună. Cel din urmă trebuie să păstreze cel puţin 4 procente de avans din cele 8 pe care le are în prezent, ca să poată să aştepte liniştit seara de 3 noiembrie. Amintirea înfrângerii neaşteptate a lui Hillary Clinton, încă îi mai bântuie pe politicienii Partidului Democrat.
Donald Trump încearcă de luni de zile să-i determine pe americani să renunţe la votul prin corespondenţă. După părerea sa, această procedură nu oferă securitatea necesară a votului, pentru că nu se poate şti cine va trimite buletinele de vot, pot vota eventual şi imigranţi ilegali, care nu ar avea acest drept. Pe de alte parte, crede că este posibil ca unii să voteze şi personal la urne şi prin corespondenţă; alţii ar putea să fure buletinele de vot din căsuţe poştale, eventual ţări străine ar putea să falsifice „sute de mii de buletine de vot”.
Presa americană nu odată l-a ironizat pe preşedintele pentru aceste afirmaţii, arătând că votul prin corespondenţă nu este o noutate, este folosit începând din anii ’80. Această posibilitate este utilizată în 46 de state, iar în câteva dintre ele (Colorado, Hawaii, Oregon, Utah şi Washington) cetăţenii doar în acest mod îşi pot exprima opţiunile electorale. Chiar şi Donald Trump a votat prin corespondenţă, dar susţine că în acele cazuri nu se afla în localitatea de domiciliu, ca atare nu ar intra în categoria votanţilor prin corespondenţă, ci în a celor care au votat de la distanţă. Faptele însă nu confirmă ipotezele lui Trump. Cercetătorii prestigiosului Massachussetts Institute of Tehnology (MIT) au analizat soarta a celor peste 250 de milioane de voturi exprimate prin corespondenţă în ultimii douăzeci de ani şi au ajuns la concluzia că în total au existat doar 143 de cazuri de fraudă. Aceasta înseamnă că într-un stat în medie odată la 6-7 ani s-a încălcat legea, astfel că probabilitatea unei fraude prin acest procedeu este de 0,00006%. Ca şi în cazul votului exprimat personal şi în ceea ce priveşte votul prin corespondenţă există diferenţe între reglementările diferitelor state, dar regula generală este că votanţii sunt identificaţi atât prin coduri de bare, cât şi prin semnătură.
Cealaltă obiecţie al lui Trump este că în seara zilei de 3 noiembrie trebuie să se afle cine a câştigat alegerile. O asemenea prevedere însă nu există în legea electorală şi au fost situaţii, când nu s-a întâmplat aşa. De exemplu, în anul 2000 alegerile au avut loc la data de 7 noiembrie, dar rezultatul a devenit cert doar în 12 decembrie, când Al Gore a acceptat decizia unui tribunal din Florida care a decis în cauza numărării voturilor (scorul a fost strâns, 5 judecători au votat pro şi 4 contra). Atunci candidatul democrat, invocând interesul public a renunţat la a face recurs la acea sentinţă. Potrivit sondajului de opinie realizat de institutul PEW în acele state în care numărul voturilor prin corespondenţă a fost mare, două treimi dintre simpatizanţii lui Trump sprijină ca această modalitate de vot să fie accesibilă tuturor. După unele analize opoziţia lui Trump faţă de votul prin corespondenţă poate să fie o sabie cu două tăişuri, pentru că poate să-i reţină pe votanţii săi care să nu se prezinte nici la urne de teama infectării cu COVID – 19.
În următoarele zile (poate chiar ore) Joe Biden va anunţa numele candidatului pentru funcţia de vicepreşedinte. Potrivit promisiunii acestuia, persoana va fi o femeie şi se pare că va fi de culoare. Mulţi cred că este vorba despre Michelle Obama, dar aceasta până acum a refuzat candidatura.
Calendarul procesului electoral
- 11 august: se va organiza ultima prealegere în Connecticut, care însă nu mai are nicio miză;
- 17 – 20 august: va avea loc convenţia Partidului Democrat la Milwaukee, dar evenimentul se va desfăşura on-line:
- 24 – 27 august: va avea loc convenţia Partidului Republican în Charlotte din Carolina de Sud. La un moment dat Trump – din cauza prevederilor sanitare – a vrut să mute evenimentul la Jacksonville în Florida, dar între timp virusul s-a răspândit cu repeziciune şi acolo. O parte a manifestărilor se vor desfăşura cu public, cealaltă parte on-line;
- Din 19 septembrie se pot pune la poştă primele voturi prin corespondenţă în Dakota de Sud şi Minnesota;
- În 29 septembrie, 15 octombrie şi 22 octombrie vor avea loc cele trei dezbateri televizate ale candidaţilor;
- 3 noiembrie: data alegerilor;
- 14 decembrie: votul electorilor prin care se alege preşedintele Statelor Unite;
- 3 ianuarie: se întruneşte congresul în noua sa componenţă.
- 20 ianuarie: va avea loc învestirea preşedintelui ales.
Székely Ervin, Rador
