Revista presei internaţionale – 6 august 2020

Explozia care a devastat aproape jumătate din capitala Libanului ţine capul de afiş al presei internaţionale, atât prin pagubele masive şi pierderile de vieţi omeneşti, cât şi prin riscurile de intrare în colaps a acestui stat, într-o regiune extrem de instabilă şi tensionată, cum este cea a Orientului Mijlociu. „Beirut: circa 300.000 de persoane rămase fără locuinţă și daune de peste 3 miliarde de dolari”, titrează Le Soir, detaliind că cele două explozii uriașe din portul Beirut au făcut mai bine de 100 de morți și peste 4.000 de răniți. Preşedintele Libanului a decretat două săptămâni de stare de urgenţă, iar prim-ministrul libanez a solicitat ajutor internaţional, notează Reuters. La rândul ei, comunitatea internaţională sare în ajutorul Libanului, ţările arabe şi europene, dar şi Statele Unite şi Israelul înmulţindu-şi dovezile de solidaritate faţă de poporul libanez şi mobilizând deja echipe şi resurse medicale şi de protecţie civilă, notează Les Echos, menţionând şi vizita pe care preşedintele francez o va întreprinde joi, la Beirut. Totuşi, după cum explică Newsweek, Libanul are o mare problemă numită Hezbollah, considerată organizaţie teroristă de către mai multe state occidentale, dar şi de Liga Arabă. Cum „Hezbollah controlează ministerul sănătății și e partenerul majoritar în actuala coaliție de guvernare”, „donatorii internaționali nu pot salva în cunoștință de cauză un guvern controlat de o grupare teroristă, controlată la rândul ei de Republica Islamică a Iranului, întâiul sponsor statal al terorismului din lume, conform mai multor administrații atât democrate, cât și republicane ale SUA”, explică Newsweek. În plus, „o consecință directă a controlului politic al Hezbollah este aceea că sistemul financiar libanez e plin de corupție, spălare de bani, contrabandă cu droguri și alte finanțări ilicite”. De altfel, chiar şi această explozie devastatoare este pusă pe seama incompetenţei autorităţilor care au ştiut în toţi aceşti şase ani de existenţa a 2.700 de tone de azotat de amoniu, extrem de inflamabil, depozitate în port, dar nu au luat măsuri de siguranţă, observă New York Times. Situaţia rămâne însă una deosebit de dramatică. Explozia a distrus o bună parte din rezervele de hrană, lăsând ţara cu provizii pentru mai puţin de o lună, constată Bloomberg, în timp ce ABC News avertizează că distrugerea portului din Beirut, principala poartă de acces pentru resurse vitale, ar putea duce Libanul spre un stat complet eşuat.
Pe plan european, creşterea cazurilor de coronavirus generează frică, observă Il Giornale, adăugând că Belgia vorbeşte deja de un al doilea val. Potrivit EuObserver, Belgia este o zonă parțial portocalie, parțial roșie din cauza Covid-19 în Europa, alături de România și Spania și alte focare izolate. Părți întinse din Franța, Polonia, Suedia și Regatul Unit sunt marcate și ele cu portocaliu. În Statele Unite, în timp ce preşedintele Donald Trump încearcă să adopte un ton liniştitor, insistând că „virusul va trece ca toate celelalte lucruri”, Washington Post atrage atenţia asupra creşterii galopante a numărului de decese, dar şi a numărului de infectări, care se apropie de 5 milioane. Acelaşi ziar constată că în aceste condiţii, administraţia Trump s-a blocat în planurile de redeschidere a şcolilor. Deşi susţinătorii acestei idei au clamat în repetate rânduri că reîntoarcerea copiilor la şcoală nu prezintă riscuri pentru ei, iar beneficiile revenirii copiilor în clase sunt mai mari decât ţinerea lor acasă, USA Today avertizează că printr-o asemenea măsură şcolile ar putea deveni focare de răspândire a coronavirusului. Opiniile sunt divizate şi în rândul responsabililor din învăţământ. Oraşul Chicago a anunţat că şcolile publice îşi vor desfăşura cursurile complet online în această toamnă, în timp ce New York-ul rămâne deocamdată singurul mare oraş din America ce intenţionează să reia cursurile cu prezenţa fizică a copiilor în sălile de clase, notează New York Times. „Pandemia de COVID-19 a provocat cel mai mare dezastru în educaţie din toate timpurile”, avertizează secretarul general al ONU, Antonio Guterres, citat de NBC News. „Ne confruntăm cu catastrofa unei generaţii care ar putea risipi un potenţial uman colosal, ar putea submina decenii de progres şi ar exacerba inegalităţile împământenite”, a mai spus Guterres.
În Bulgaria, premierul Boiko Borisov lansează eventualitatea plecării de la putere. „Sper să găsim o variantă pentru momentul în care să plec. Nu vreau să fiu un om care dezbină! Vom mai discuta și cu partenerii de coaliție”, a declarat Boiko Borisov la reuniunea națională a partidului de guvernământ GERB, însă potrivit cotidianului Sega, susţinătorii lui au strigat un „nu” răspicat. Întâmpinat cu scandări furtunoase de către participanţii ridicaţi în picioare, Borisov a prezentat un bilanţ pozitiv al guvernării sale. Cotidianul Sega comentează că „Borisov a fost atât de copleșit în discursul său, încât a declarat chiar că marea din Bulgaria este „cea mai curată”. Cuvintele lui au sunat ca o farsă în contextul semnalelor de scurgere de reziduuri în Marea Neagră, deversări de substanțe nocive și ultimul dezastru – în care cantități uriașe de bule de grăsime, ulei de palmier probabil, au afectat apele și ţărmul, mirosul ajungând și la cei aflați pe plajă”, mai comentează ziarul bulgar. Un alt cotidian sofiot, Dnevnik, invocă un studiu al Alpha Research potrivit căruia „nu există o ieșire clară din actuala criză politică”. „Situația din țară este în impas, atât pentru protestatari, cât și pentru guvern”. „Nu există un câștigător mare în rândul politicienilor”. În situația actuală, atât partidul de guvernământ, cât și opoziția parlamentară pierd sprijin electoral, președintele Rumen Radev, care a sprijinit protestele, nu se bucură nici el de o mare încredere, iar ca și „câștigător tăcut” se întrevede prezentatorul de televiziune Slavi Trifonov, care în studiu a ieșit ca a treia forță politică, dacă alegerile ar avea loc astăzi”, mai scrie Dnevnik.
În privinţa României, Suddeutsche Zeitung anunţă că „din cauza pandemiei de coronavirus, festivitatea de înmânare a Premiului Carol cel Mare către preşedintele României, Klaus Iohannis, va fi amânată cu un an”. Magyar Nemzet titrează că „Prinţul Charles îi îndeamnă pe oameni să-şi petreacă vacanţele de vară în România”, detaliind că filmul documentar de 5 minute, realizat de producătorul Wild Carpathia, Charlie Ottley, prezintă pe fundalul naraţiei Prinţului Charles imagini spectaculoase despre comorile naturale ale României, precum şi despre monumentele şi tradiţiile sale populare. Iar cotidianul spaniol El Confidencial dedică o amplă analiză motivelor pentru care situaţia s-a înrăutăţit în România pe frontul răspândirii coronavirusului. „Ce s-a schimbat în România, astfel încât să treacă de la înregistrarea unui număr mic de cazuri pe zi, comparativ cu Spania, la a fi singura țară din Uniunea Europeană care are în prezent cifre mai proaste decât cele dezastruoase de la noi?”, se întreabă El Confidencial. Ziarul vorbeşte despre vidul legislativ care a permis plecarea celor infectaţi din carantină, despre reticenţa populaţiei de a folosi măşti în spaţiile închise, precum şi despre aglomeraţiile de pe plajele şi cluburile româneşti, dar remarcă în acelaşi timp şi un curent coronasceptic, alimentat de o narațiune a teoriilor conspiraţiei, care se îndoiesc de existența virusului. „În România, a apărut o mișcare a scepticilor, care în ultimele săptămâni a adunat sute de oameni în stradă, pentru a denunța presupusele încălcări ale libertăților democratice, pe care guvernul le-ar comite sub pretextul pandemiei”. Pentru ei, legea carantinei şi obligativitatea purtării măştii ar duce la o „dictatură medicală”, mai scrie ziarul spaniol, care încheie cu o statistică îngrijorătoare: „Conform unui sondaj recent, o treime din societatea românească are îndoieli cu privire la existența coronavirusului, în timp ce 12% sunt convinși că virusul nu există”.

(Carolina Ciulu)