Evoluția pandemiei de coronavirus continuă să preocupe presa internațională. NEWSWEEK avertizează: țările europene „au cele mai mari focare” de transmitere locală a Covid-19, reamintind că numărul cazurilor de infectare cu coronavirus din Europa a depășit 4,6 milioane, conform Organizației Mondiale a Sănătății. În vreme ce persistă temerile privind un al doilea val al pandemiei, Regatul Unit și 13 țări UE „raportează transmitere comunitară”. Aceste țări „au focare mai mari de transmitere locală, definite prin evaluarea unor factori care cuprind, între altele, un număr mare de cazuri ce nu pot fi legate de lanțurile de transmitere și/sau multiple focare izolate în mai multe zone ale unei țări/teritoriu/zone”. Opt din cele 13 țări UE au raportat și o creștere a procentului de „incidență în 14 zile” a cazurilor noi la 100.000 de locuitori în ultimele săptămâni, conform OMS, citată de Newsweek.
Noile evoluții ale dosarului Brexit continuă să rețină atenția presei internaționale. THE GUARDIAN notează că există tot mai multe temeri legate de faptul că Regatul Unit se pregătește să părăsească tratativele privind Brexitul care au început marți, dar au eșuat după ce s-a aflat că Regatul Unit intenționează să nu respecte o parte din protocolul legat de Irlanda de Nord și inserat în secțiunea referitoare la piața internă dintr-o lege publicată miercuri.
”E vremea explicațiilor”, titrează France 24, care anunță că Uniunea Europeană a solicitat joi o reuniune extraordinară la Londra referitoare la proiectul de lege controversat privind acordul Brexit, un text care încalcă dreptul internațional. Vicepreședintele Comisiei Europene, slovacul Maros Sefcovic, a sosit astfel joi dimineață la Londra pentru a se întâlni cu ministrul de stat britanic Michael Gove în vederea „obținerii unor clarificări de la Regatul Unit în ce privește aplicarea deplină și totală și la data prevăzută a acordului de retragere”, a explicat purtătorul de cuvânt al executivului european, Éric Mamer, pe Twitter.
„Cred că guvernul britanic trebuie să acționeze pentru a reinstaura încrederea și a-i liniști semnificativ pe negociatorii europeni”, a declarat prim-ministrul irlandez, Michael Martin, într-un interviu pentru ”Financial Times”, joi. „Colegii noștri din Europa, în special cei care poartă negocierile, se întreabă acum dacă Boris Johnson are voința sau nu de (…) a încheia un acord – și asta este o problemă gravă”.
The Independent reține că într-o declarație publicată după discuțiile Sefcovic-Gove de la Londra, Comisia a declarat că Bruxelles-ul „nu va avea nicio reținere” în a iniția proceduri judiciare împotriva Regatului Unit dacă premierul va continua cu proiectul de lege despre care UE consideră că încalcă Acordul din Vinerea Mare, care permite o frontieră deschisă între Irlanda de Nord și Republica Irlanda. Dincolo de Atlantic, președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a reiterat la rândul său faptul că în Congresul SUA va fi blocat orice potențial acord comercial al SUA cu Marea Britanie dacă Boris Johnson încalcă unilateral Acordul din Vinerea Mare, informează același The Independent.
Un alt subiect care se regăsește în paginile publicațiilor internaționale este situația din Mediterana de Est. Sub titlul ”Macron cere UE să facă front comun față de Turcia”, Le Figaro publică o analiză a evoluției ultimilor săptămâni, care a culminat cu organizarea unei reuniuni a țărilor din sudul UE, joi, 10 septembrie, în Corsica.
Înaintea acestui summit, Emmanuel Macron a făcut apel la Europa să prezinte “o voce mai unită și mai clară” față de Turcia, care “nu mai este un partener” sincer al Uniunii. “Noi, europenii, trebuie să fim clari și fermi cu guvernul președintelui Erdogan, care astăzi are comportamente inadmisibile” și care trebuie “să-și clarifice intențiile”, a continuat șeful statului francez, subliniind totodată “dorința sa profundă” de a “reîncepe un dialog fructuos cu Turcia”. Președintele francez a făcut apel la Europa să-și apere “interesele energetice și geostrategice” din această zonă.
Grecia și Cipru sunt în prima linie față de Turcia, care revendică dreptul de a exploata zăcăminte de hidrocarburi într-o zonă maritimă despre care Atena consideră că ține de suveranitatea ei, mai scrie Le Figaro.
Nereuşita unui demers împotriva escaladării acțiunilor Turciei ar putea evidenţia și mai mult punctele slabe ale politicii externe a UE. Un articol publicat de Bloomberg arată că Grecia face presiuni asupra partenerilor din Uniunea Europeană pentru a impune sancţiuni „severe” împotriva Turciei pentru activităţile ei de prospecţiuni pentru hidrocarburi în estul Mediteranei. O reuşită în acest sens ar putea debloca eforturile UE pentru impunerea de sancţiuni împotriva Belarusului.
După cum scrie Economy Today, ministrul adjunct de externe al Greciei, Miltiadis Varvitsiotis, a declarat că goana Turciei după gaze naturale în ape care sunt revendicate de Grecia şi Cipru reprezintă o parte a atitudinii geopolitice agresive a guvernului turc. „Turcia este un important factor destabilizator în regiunea extinsă”, a declarat Varvitsiotis joi în faţa unei comisii a Parlamentului European la Bruxelles.
Cipru şi-a avertizat partenerii că nu va semna o propunere a UE pentru impunerea de sancţiuni împotriva a zeci de demnitari belaruşi în legătură cu controversatele alegeri prezidenţiale desfăşurate în această ţară decât dacă statele membre vor fi de acord să acţioneze similar şi în privinţa Turciei pentru activităţile de foraj ale acesteia, afirmă surse diplomatice, citate de Economy Today.
Din publicația italiană FATTO QUOTIDIANO aflăm că Moscova se oferă să medieze între Cipru și Turcia în cazul gazelor din estul Mediteranei. ”Dosarul energetic privind noul foraj ilegal pe care Turcia intenționează să îl efectueze în largul coastei Ciprului se îmbogățeşte cu un nou capitol. Având în vedere relațiile economice ruso-turce solide, posibila mediere a Rusiei în conflictul din Mediterana de Est s-ar putea transforma într-un fel de ajutor pentru Erdogan, așa cum s-a întâmplat şi în Siria”, conchide ziarrul italian.
(Agenția de presă RADOR)
