Doar 25% dintre tinerii de pe listele electorale au votat la alegerile parlamentare – este cea mai scăzută prezență din ultimii 4 ani. Totuși, la categoria18-24 de ani participarea este mai bună decât la scrutinul de acum patru ani. Trăgând linie, o participare modestă. Surprinzătoare însă pentru ONG-urile de tineret?
Andreea Orosz a discutat cu președintele Consiliul Tineretului din România, Gabriel Carnariu, consiliu care a făcut o analiză a motivelor pentru care tinerii au stat departe de urne.
Gabriel Carnariu: Nu a fost neapărat o surpriză. Am prezentat acolo argumente, în speța pe ideea lipsei de reprezentare sau reprezentativitate din partea partidelor politice pentru tineri, oferta lor politică insuficientă.
Pe de altă parte, a fost contextul în care s-au desfășurat alegerile, Covid19, imposibilitatea tinerilor de a-și obține ușor o viză de flotant. Era necesar și în continuare e necesar să stăm la cozi pentru a obține o astfel de viză.
Reporter: Viza de flotant a fost o problemă?
G.C: A fost și este în continuare o problemă pentru toți tinerii. Pe lângă viza de flotant și lipsa de comunicare concretă despre ce înseamnă alegerile parlamentare.
Majoritatea tinerilor și nu numai, majoritatea cetățenilor din România, considerau că pot să meargă la vot indiferent din ce județ făceau parte sau își aveau domiciliul. În ziua votului, majoritatea și-a dat seama că poate să voteze cel mult în județul în care își are domiciliul sau reședința.
Rep: În analiză mai vorbiți și despre acei tineri care nu se regăsesc pe nicăieri, nu au acte de niciun fel.
G.C: Da, vorbim și despre acea categorie de tineri.
Rep: Într-adevăr, partidele nu prea s-au concentrat pe tineri, dar ce ar fi trebuit să le spună ca să îi aducă la vot? Cu ce i-ar fi captat?
G.C: Cred că în primul rând toate partidele ar fi trebuit să fi fost atente la reprezentanții tinerilor din România. Cel puțin Consiliul tineretului din România, împreună cu mai multe organizații din sectorul neguvernamental, a pregătit o rezoluție a tinerilor din România, care reprezintă o imagine clară a nevoilor tinerilor. Cred că mesajul lor ar fi trebuit să ajungă mai rapid către tineri, dar în așa fel încât să atingă nevoile tinerilor din România.
Vorbim de angajabilitatea tinerilor, de modul în care locuiesc tinerii în România. Vorbim de sănătatea mintală a tinerilor, în special a elevilor și a studenților, în contextul în care majoritatea sunt vitregiți de tot ceea ce înseamnă experiențe fizice și s-au mutat cu zona educațională online. Au nevoie de consiliere în sensul ăsta.
Pe de altă parte e oferta politică în ansamblu, care ar trebui să fie mult mai sinceră, mult mai conectată la realitatea din teren. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Tinerii din România au observat în aceste alegeri atacuri între partide, în loc să vadă soluțiile pe care partidele le pot propune pentru dezvoltarea României. Tinerii văd lucrul ăsta și nu vor să se mai asocieze cu astfel de atitudini.
Rep: Pe de altă parte am văzut pe rețelele pe care sunt acești tineri că răspândeau mesajul „dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm”. Arată o anumită radicalizare? Ce pot să înțeleg de aici?
G.C: Arată lipsă de educație în rândul tinerilor, din păcate. Tinerii nu conștientizează impactul pe care îl are un vot și rolul pe care votul în societate și cum putem să schimbă prin vot sisteme politice. Clar vorbim despre lipsă de educație, de informare din partea autorităților, în mod special. Dacă ne uităm la categoria de vârstă care promovează astfel de mesaje, sunt cei oarecum apropiați de zona studenților, elevilor.
Statul român ar putea să intervină mult mai ușor prin sistemul formal de educație, să pregătească cursuri în așa fel încât să îi facă pe elevi și pe studenți să înțeleagă mai bine care este rolul votului lor.
Dacă ne uităm la 25+, la intervalul de vârstă 25 – 35 de ani, lucrurile deja stau diferit. Sunt tineri care ușor, ușor se integrează în viața adultă. Au familii, au afaceri. Sau deja sunt angajați, au vechime în câmpul muncii și conștientizează mult mai ușor lucrurile despre societate.
Rep: Totuși, vedem că cei din categoria 18 – 24 de ani au avut o prezență mai mare, comparând cu alegerile din 2016.
G.C: Într-adevăr, e o dorință, ca de obicei, pentru majoritatea tinerilor care au oportunitatea pentru prima oară să voteze, să iasă în număr mai mare la vot.
Rep: Cu cine or fi votat?
G.C: Nu știu să vă zic acum un nume de partid. Mi-e foarte greu să spun lucrul ăsta. Chiar nu știu să dau un răspuns.
Rep: Din profilul pe care l-am făcut până acum par ușor blazați, un pic radicalizați, „votul meu nu mai schimbă nimic”. Și totuși, cei care se duc probabil că au considerat că votul lor va schimba ceva. Și avem această nouă formațiune care a înregistrat surpriza alegerilor.
G.C: Am înțeles. Vorbim de două categorii de tineri din același segment de vârstă. Sunt cei care au atacat ideea participării la vot și considerau că nu ar avea niciun impact participarea lor la vot și nu au participat. Nu și-au susținut acest act. Pe de altă parte, vorbim despre ceilalți tineri, care au participat, totuși, la vot. Nu cred că pot fi amestecați. În definitiv, trăgând o concluzie, tinerii din România din acest interval de vârstă ar fi fost doritori să susțină un anumit partid un pic radical.
Rep: Privind spre viitor, cu certitudine avem un nou parlament, cu o configurație diferită. Vă avantajează acest lucru? Credeți că veți reuși să vă faceți auziți? Discutam la început că nu prea ați fost băgați în seamă.
G.C: Noi am avut discuții cu majoritatea partidelor. Problema e că multe din discuțiile pe care noi le-am avut cu aceștia nu s-au regăsit mai apoi în campania lor de comunicare către populație, în speță către zona de tineret. Noi avem discuții deschise cu aceste partide, cu PSD, cu PNL, cu USR Plus. E important că sunt acolo în parlament. Avem o deschidere spre dialog. Avem rezoluții. Avem inițiatori.
Avem un plan concret de măsuri cu care vrem să mergem mai departe în relația cu aceste partide. Să și-l asume și să vedem inițiative legislative din partea lor. Oricum ar fi fost viitorul parlament, cred că vocea tinerilor poate fi auzită. Ține mult de modul în care ne facem noi, ca sector neguvernamental, auziți.
Tinerii din România au un parcurs european. Înțeleg acest lucru. Beneficiază de tot ceea ce înseamnă investiții europene în România, de mobilitate, chiar dacă suntem într-o perioadă pandemică și mobilitatea este redusă.
Dar în general și sperăm ca începând cu anul viitor să ne revenim la normal. Tinerii din România au nevoie de un parcurs european și o direcție, o traiectorie cât mai pro-europeană.
https://www.rfi.ro/politica-128371-parlamentare-2020-de-ce-n-au-votat-tinerii
Autor Andreea Orosz
RFI – 10 decembrie
