Tradiția, așa cum am moștenit-o din latină (traditio, -onis) cu sensul de obicei statornicit (din vechime) și urmat riguros, reprezintă, în fapt, ansamblul concepțiilor, credințelor și datinilor fixate de-a lungul timpului în cadrul unei colectivități (popor, națiune), care se transmit din generație în generație, sau felul de a gândi, de a acționa și de a crea, preluat de la înaintașii noștri. Acest patrimoniu intangibil semnifică întocmai identitatea unei comunități umane, pentru că nimeni nu ar putea vreodată să schimbe tradiția, ea rămânând mereu aceeași. În mod absolut, tradiția este memoria și conștiința unui popor, dar și datoria fiecăruia dintre noi de a o transmite mai departe și de a îmbogăți generațiile viitoare, întrucât fără tradiție nu există viitor! Deși trăim într-o lume modernă din ce în ce mai tehnologizată, nevoia de exprimare a patriotismului, sub toate formele sale, a devenit parcă mai ușor perceptibilă. Folclorul românesc, această totalitate a creațiilor artistice, literare, muzicale, plastice, a obiceiurilor și a tradițiilor populare, reprezintă o sursă inepuizabilă de inspirație, tocmai pentru că este extrem de bogat și diversificat în motive și simboluri.
Este nespus de îmbucurătoare tendința tot mai accentuată a românilor de a se întoarce la valorile și tradițiile autohtone, mai ales cu ocazia sărbătorilor de iarnă (dar, nu numai) și de a alege, din multitudinea de oferte, obiecte de artă populară meșteșugărească. Din niciun decor al sărbătorilor de iarnă nu trebuie să lipsească globurile colorate în fel și chip sau instalațiile cu sute de beculețe dar, parcă, sufletul românului nu va fi niciodată întreg fără o mică decorațiune tradițională. Stilul tradițional românesc, aparte prin autencitate și valorile pe care le promovează, descrie, în esență, relația omului cu naturalul și supranaturalul, fiind presărat cu elemente și motive decorative încărcate de simboluri și semnificații precreștine. Este parcă o invitație la a descoperi poveștile și tainele personajelor care au animat spațiile caselor țărănești de odinioară.
Stilul tradițional românesc în designul interior
Casele în stil tradițional românesc reprezintă un loc sacru, stilul de amenajare fiind până în ziua de azi unul misterios și plin de farmec, chiar și în prezentul (sau mai ales în prezentul) sufocat de tehnologie, minimalism și modernism. De altfel, un spațiu în care tradiționalul și contemporanul se împletesc într-o simetrie absolută ar trebui să îngăduie atât revitalizarea tradiției, cât și adaptarea acesteia la confortul și nevoile vieții actuale. Integrarea elementelor tradiționale în spiritul modern contemporan ar trebui să reprezinte un nou trend în designul românesc, iar rusticul ar trebui împletit cu minimalismul. Modelele tradiționale românești de pe țesături încep să se regăsească pe obiecte, de la ceasuri, cești, cutii și, bineînțeles, ornamente pentru brad, modelele fiind adaptate, iar detaliile devenind elemente principale.
Ca și în cazul designului vestimentar, amenajările interioare mizează pe niște surse de inspirație folclorică extrem de ofertante și mereu viabile: motivele tradiționale. Reinterpretate şi amplasate în contexte inedite, uneori surprinzătoare, acestea au ajuns adevărate „vedete”, apreciate datorită aerului pe cât de vechi pe atât de pur, curat și neîntinat pe care-l emană. Elementele inspirate din folclor, fie că este vorba despre mobilier, accesorii sau decoraţiuni, au un efect incredibil asupra spaţiilor în care sunt integrate: le scot din anonimat, le oferă personalitate și autenticitate şi le aduc un plus de valoare.
Fără îndoială, de la mobilier, pereți, podea și până la obiectele și decorațiunile ce compun acest stil de amenajare, folclorul autohton pune la dispoziţie o moştenire foarte bogată de tradiţii, motive şi simboluri străvechi. Însă, ideea de bază nu este să creaţi o amenajare sută la sută tradiţională, demnă de un muzeu al satului, ci să aduceţi laolaltă, într-un mod armonios, elemente tradiţionale şi moderne, care să se pună reciproc în valoare şi să compună un ambient unitar, obiectele originale, precum covoare, ștergare, sobe, plăci de teracotă sau piese de mobilier, devenind astfel adevărate bijuterii.
* Mobilierul în stil tradiţional, cuverturile şi preşurile ţesute la război în combinaţii de culori încântătoare, ştergarele albe cu lucrătură frumoasă, pernele decorative, vasele din lut, lăzile de zestre sculptate, blidarele (rafturi sau dulapuri pentru blide), coşurile din răchită şi măştile sunt doar o mică parte din această zestre extraordinară transmisă din moşi-strămoşi, care se pretează atât în interioarele amenajate în stil tradițional, cât şi în cele cu o atmosferă modernistă. Dacă nu v-ați propus o renovare totală, în care să placați pereții și tavanul cu lemn (conform caracteristicilor stilului), puteți utiliza piese de mobilier masiv sau brut, sculptate, având simboluri tradiționale ca motive, pe care le puteți cumpăra de la târguri cu produse autentice sau pe care le puteți obține prin restaurarea unora mai vechi, ca de exemplu, un bufet sau un cufăr, găsit în casa bunicii de la țară.
- Mobila tradițional românească este doar din lemn masiv, fiind caracterizată prin simplitate în design și decorațiuni sculptate sau gravate cu fierul înroșit. Motivele tradiționale urmăresc, în general, motivele țesăturilor din zona sau regiunea respectivă, cum ar fi forme geometrice, frunze, flori și, mai rar, siluete umane sau animale. Orientați-vă spre mobilier cu linii nefinisate sau vintage pentru un aspect cât mai autentic. În amenajarea dormitoarelor în stil tradițional românesc, de exemplu, un obiect foarte important îl reprezintă lada de zestre, aceasta având un dublu scop – cel de păstrare a zestrei fetei din casă, costume populare, ștergare, ii, cămăși, dar și cel de băncuță pentru șezut. O veți găsi întotdeauna acoperită cu covoare din lână țesute în casă și decorată cu motive tradiționale pictate sau sculptate. Un alt exemplu de autenticitate ar fi scaunele și mesele cu trei picioare, care, în vechime, reprezentau structura care susține Universul. Pentru tapițarea mobilierului se pot folosi textile cu imprimeuri și ornamente tradiționale, însă trebuie să țineți cont că aceste elemente sunt destul de puternice și este de preferat să vă limitați la doar câteva din ele.
* Materiale și culori – Arhitectura tradițională, indiferent de țară, presupune folosirea materialelor naturale din zona respectivă, a resurselor locale (lemn, piatră, lut, ceramică smălțuită etc.). Aceasta este principala formă prin care ne putem arăta respectul pentru natură, optând pentru o abordare sustenabilă. Cum este și firesc, lemnul este predominant într-o locuință amenajată în stil rustic. Culorile naturale se vor împăca foarte bine cu elementele specifice folclorului românesc, acestea fiind încărcate și complexe. Lemnul, inul, cânepa și sfoara fac o diferență clară atunci când sunt împletite armonios cu porțelanul, fierul și broderiile. Mobilierul și ustensilele de bucătărie erau făcute din lemn, vasele de lut erau numai bune de pus la cuptor, iar ulcioarele și oalele de ceramică smălțuită, atent decorate, umpleau bogata masă.
- Materialele folosite pentru țesături sunt lâna, inul, cânepa, iuta și bumbacul. Regula cea mai importantă în alegerea decorațiunilor este cea a autenticității, dar și cea a respectării tradiției unei zone. Textilele utilizate sunt din materiale naturale (bumbac, tricot, in) regăsite în prosoape, pături, cuverturi sau draperii. Fețele de pernă, lenjeria de pat sau fețele de masă sunt croșetate pe margini și brodate cu motive tradiționale. Țesăturile și textilele au o mare însemnătate în locuința tradițională. Din fericire, meșteșugul realizării lor este unul dintre puținele care încă dăinuie, astfel că se pot găsi cu ușurință nenumărate opțiuni de influențe variate. Textilele ocupă un loc important în decorarea casei tradiționale românești, ele fiind obținute din materiale naturale, țesute în casă și vopsite cu pigmenți naturali obținuți din diferite rădăcini, tulpini, flori sau insecte. În zilele noastre, simbolurile în stilul tradițional românesc, fie ele cusute, pictate sau cioplite în lemn, sunt preluate doar cu rol estetic. Chiar și fără încărcătură simbolică, elementele tradiționale se pot împleti cu cele moderne într-un rezultat de excepție, astfel că modelul de pe ștergarul bunicii își poate găsi locul ca fundal pe peretele unei bucătării moderne.
- Pentru placarea pereţilor şi a tavanului cu lemn (pardoseli din lemn brut, parchet cu finisaje mate) este de preferat să folosiţi culori deschise de lemn. Pardoselile sunt, de obicei, acoperite cu ţoluri sau covoare cu flori și alte elemente abstracte stilizate. Eventualele imperfecțiuni ale lemnului (brad, pin, stejar) vor adăuga mereu un plus de autenticitate. Alternativ, parchetul din lemn masiv sau cel stratificat reprezintă o opțiune viabilă. Grinzile vizibile în plafon reprezintă un element caracteristic interioarelor tradiționale și totodată o consecință a sistemului constructiv al planșeului pe structura de lemn. Dacă aveți oportunitatea de a amenaja un spațiu autentic, grinzile, bârnele și scândurile merită să fie puse în valoare. În orice caz, optați întotdeauna pentru un aspect cât mai natural și nu folosiți vopsele sau lacuri cu aspect lucios! Când luați în vedere amenajarea locuinței cu elemente de stil tradițional, zugrăviți pereții în nuanțe de alb sau în culori deschise, naturale. Prin această modalitate veți echilibra atmosfera și vor fi scoase în evidență elementele bogate, specifice stilului de inspirație folclorică. Puteți opta și pentru bej, crem, maro deschis, galben și cărămiziu.
- Chiar dacă vor lipsi dușumelele din lemn sau mobilierul specific stilului tradițional, țesăturile și textilele vor reuși să încălzească vizual atmosfera spațiului interior și să confere un plus de personalitate prin motive și culoare. Datorită multitudinii de motive și modele veți fi tentați să folosiți tot ceea ce se poate folosi, însă, atenție, pentru o atmosferă primitoare și aerisită, evitați combinarea excesivă a acestora! Suprapopularea cu piese tradiționale, combinarea haotică între tradițional și modern, aglomerarea de motive și culori, dar și finisajele sau materialele – sunt aspecte pe care trebuie să le evitați pentru a nu vă îndrepta către un eșec sigur chiar și într-un spațiu cu potențial.
* Obiecte decorative – Obiectele populare vor arăta foarte bine într-un astfel de interior. Un ulcior mare de lut, farfurii pictate sau câteva suveniruri din lemn sculptat sunt suficiente pentru a decora o bibliotecă sau o comodă. Covoarele țesute manual reprezintă un accesoriu indispensabil și vor conferi originalitate încăperii. Un covor tradiţional, ţesut manual, reprezintă o alegere inspirată atât pentru un spaţiu amenajat în stil rustic, cât şi pentru un ambient contemporan. Este un obiect foarte frumos, care în mod sigur va câştiga statutul de piesă de rezistenţă a amenajării. Obiectele populare vor arăta excelent într-un decor cu tentă tradițională. Alegeți o vază mare din ceramică, un coș din răchită, o ladă pictată manual sau diferite statuete din lemn ori porțelan și veți merge la sigur.
- Întrucât acest stil, poate mai mult decât oricare altul, se dă în vânt după natură și flori, mesele și pervazurile geamurilor vor fi înțesate cu ghivece din lut pictate și pline cu mușcate, ficuși sau plante de aloe. Nu uitați nici de florile naturale așezate în glastre când vine vorba de amenajarea unui spațiu în stil tradițional, cele mai reprezentative fiind florile de câmp.
- Un alt element reprezentativ ar fi să adăugați o sobă tradițională românească, dar cum amplasarea unui şemineu sau a unei sobe într-un apartament este destul de complicată și costisitoare, mai ales pentru că sunt masive şi vor ocupa mult spaţiu, soluţia cea mai la îndemână ar fi să construiți un şemineu stilizat, mai mult pentru decor. Pentru o încăpere unică și originală, acesta va fi placat cu faianţă sau plăci ceramice cu motive tradiţionale pictate manual.
- Pentru dormitor se potrivesc cuverturile cu motive naționale, de preferință roșii, și însoțite de perne decorative în același registru. Stilul tradițional românesc, destul de încărcat și stufos, nu prea lasă spațiul să respire, astfel că nici pereții nu sunt scăpați din vedere. De obicei, aceștia sunt „împovărați” cu carpete albe cu modele florale, frumos îmbinate în nuanțe de roșu și negru.
- Bucătăria poate fi decorată cu o față de masă brodată manual, șervețele rustice sau ștergare și veselă din lut. De asemenea, vor predomina accesoriile din lemn și răchită. Scaunele, atât pentru bucătărie, cât și pentru restul încăperilor vor fi din lemn cu spătar sculptat. Printre accesoriile de decor nelipsite dintr-un astfel de spațiu, se numără icoanele pictate pe sticlă, măștile tradiționale românești și sculpturile realizate din lemn sau piele. În afara mesei cu scaune, un alt element important și autentic este blidarul – un fel de dulap minimalist, deschis sau semideschis, de regulă suspendat pe perete, având rolul de a depozita vasele din ceramică, cănile și farfuriile, sau, dacă doriți o exprimare mai rustică, străchinile.
- Spațiul interior tradițional se remarcă întotdeauna prin simplitate. Pereții sunt, de regulă, văruiți în alb și decorați cu păretare (covor mic sau bucată de pânză brodată, hârtie cu desene etc. care se pune pe perete, în casele țărănești, în scop decorativ) sau vase ceramice, iar ferestrele cu țesături cusute manual cu motive tradiționale. Pereții albi reprezintă suportul ideal pentru reinterpretări și manifestări artistice dintre cele mai variate. Spațiul interior nu trebuie să fie sufocat de mobilier, regula de bază fiind să folosiți strictul necesar. Și aici pot apărea reinterpretări ingenioase prin schimbarea sau dublarea funcționalității unor obiecte (un cufăr vechi sau o ladă de zestre va arăta excelent în locul măsuței de cafea). Elementele decorative în stilul tradițional românesc sunt diverse și specifice fiecărei zone etnografice, dar toate reprezintă adevărate coduri de identificare ale famililor care locuiau într-un anumit spațiu. Folosiți mobilă și decorațiuni dintr-o singură zonă. Ca sursă principală de inspirație vă recomandăm muzeele etnografice regionale.
- Covoarele și accesoriile din lemn, sticlă colorată, ceramică sau fier forjat pot aduce un plus de valoare locuinței. De exemplu, pentru pardoseală puteți opta pentru un covoraș tradițional foarte vesel, lucrat manual sau, pe timp de iarnă, pentru o blană artificială. Covoarele țesute la război, cerga de lână și prosoapele brodate sunt accente nelipsite din orice casă tradițional românească. Culoarea juca și încă joacă un rol important, fiind folosit cu preponderență albul cu accente de roșu și negru, albastrul și mai rar verdele. Dintr-o casă țărănească nu pot lipsi patul cu picioare înalte, lada de zestre, rafturile, scaunele netapițate ori lavițele, toate din lemn și decorate în mod specific. În camera de zi, de exemplu, piesa centrală este întotdeauna masa. De aceea, pentru a obține un aspect rustic puteți folosi o masă cu scaune din lemn masiv, sculptate sau pictate cu diferite motive tradiționale. De asemenea, în locul locul canapelei puteți aduce un divan din lemn, pe care puteți pune o cuvertură țesută sau câteva perne brodate tradițional. Decorațiunile sunt cele care fac diferența, în special cele textile. Decorațiunile din lemn sunt, de asemenea, un element important în amenajarea în stil tradițional românesc. De asemenea, obiectele religioase, precum icoanele sau candelele, sunt poziționate la vedere și asta pentru că, stilul tradițional românesc este legat de modul în care trăiau străbunii noștri, adică cu credință în Dumnezeu.
- Dacă preferaţi aspectul mai simplu şi nu doriţi să etalaţi prosoapele ornate manual de artizani, le puteţi depozita în dulapuri şi puteţi aşeza printre ele fire de levănţică. Pe o etajeră din bucătărie puteţi etala colecţia de ulcele colecţionate din expediţiile prin ţară sau achiziţionate de la târgurile de meşteşugari. Printre acestea sau chiar în ele, puteţi aşeza buchete mici de busuioc uscat sau de flori nemuritoare, fără a uita de borcanele cu condimente etichetate. Toate acestea pot fi asortate cu ghivece cu muşeţel, busuioc, margarete sau cu nalbe, farfurii decorative şi ouă încondeiate. Printre decoraţiuni trebuie incluse şi obiectele vintage – poate un fier de călcat, o cană din tablă sau un fluier lucrat manual, cumpărate sau transmise din generaţie în generaţie.
- Majoritatea decorațiunilor tradiționale sunt confecționate din lemn, acesta fiind elementul-cheie al stilului. Însă nici obiectele din ceramică nu trebuie să lipsească. Pentru a nu sufoca cadrul de decor cu un exces de inspirație folclorică, ideal ar fi să contrabalansați cu obiecte de uz casnic capabile să ofere spațiului un sentiment de confort și un aer de concordanță cromatică, sau cu obiecte utile și funcționale, care țin de zona tehnică sau industrială. În ansamblul care reunește fotografii de familie cu obiectele casnice prezente în orice locuință și cu piesele de inspirație tradițională locală, cuvântul-cheie este cumpătarea.
Accente tradiționale în împodobirea bradului de Crăciun
Crăciunul este o sărbătoare plină de lumină, semnificații și simboluri. Sărbătoarea Crăciunului a fost întotdeauna o sărbătoare a bucuriei pentru creștini, dar, mai ales pentru copii, care așteaptă cu nerăbdare momentul împodobirii pomului de Crăciun și sosirea Moșului. Bradul era împodobit în vechime cu fructe, mai ales mere roșii (înlocuite mai târziu cu globuri), conuri aurite, flori din hârtie colorată, nuci poleite, lumânărele, cruciulițe, îngerași, ornamente împletite din sfoară și panglici. Se spune că în vârful bradului trebuie așezată o stea, aceasta simbolizând astrul care i-a călăuzit pe magi până la Bethleem. Steaua aduce noroc, belșug și îndeplinește dorințe. După 1878, decorațiunile (globurile) de Crăciun din sticlă argintată de Turingia au tot mai mult succes, așa că această tradiție pur germană va cuceri întreaga lume, fiind adoptată pretutindeni, fie că este vorba despre țări din Asia, Africa, America de Nord și de Sud sau Australia.
În tradiţia noastră populară, bradul era legat de momentele importante ale vieţii – naştere, căsătorie, moarte. Pe scurt, bradul simboliza ideea de pom al vieţii. Pentru români, încă din vechime, bradul constituia un element deosebit de important la nunţi şi înmormântări, aşa încât n-a fost prea greu ca un astfel de obicei străin să se muleze pe o credinţă deja existentă. Numai că la noi brad împodobit nu se făcea decât la înmormântări. Un factor important în promovarea acestui element alogen, adică deosebit prin natură și origine de mediul în care se află, se pare că l-au avut chiar şcolile noastre, care l-au propagat „cu toată pompa oficială”, pomul de Crăciun „devenind chiar punctul principal al întregii sărbători a datinilor de Crăciun”. Treptat, pomul de Crăciun a fost integrat firesc în sărbătoarea Crăciunului, extinzându-se de la casele mai avute la întreg oraşul; şi nu numai în locuinţe, dar şi în diferite instituţii bucureştene.
Pe lângă bradul de Crăciun, creștinii ornează și așa-numitele coronițe de Crăciun. Agățate pe ușile de la intrare, acestea simbolizează sănătate și noroc, iar forma rotundă reprezintă veșnicia dragostei care nu piere niciodată. O altă plantă folosită la decorarea caselor în preajma Crăciunului și a Anului Nou este vâscul. Se spune despre vâsc că este o plantă tămăduitoare, simbolizând, la unele popoare, armonia și pacea. De asemenea, sărutul sub vâsc face mai trainică și mai puternică iubirea într-un cuplu. Obiceiul de a împodobi ușile, ferestrele și casa cu crengi de brad în sărbătorile de sfârșit de an, datează cu mult înaintea creștinismului, în credința populară spunându-se că aduce noroc, viață lungă, prosperitate și fertilitate. Datorită faptului ca rămâneau întotdeauna verzi, brazii reprezentau o speranță în renașterea luminii și venirea primăverii. Bradul de Crăciun este o tradiție relativ recentă în România, dar a devenit cel mai îndrăgit obicei al sărbătoriilor de iarnă, datorită simbolurilor cu care este asociat: dragoste, bucurie, fericire, împlinire, speranță, viață, sănătate și magie…!
Ritualurile legate de serbările Crăciunului diferă, de la o zonă la alta, în funcţie de tradiţiile moştenite din generaţie în generaţie. În unele zone, membrii familiei se adună în seara de Crăciun, în jurul bradului, iar cel mai vârstnic desface sacul cu daruri şi înmânează fiecăruia cadourile meritate, începând cu copiii. Există şi obiceiul ca toţi membrii familiei să stea în jurul mesei, iar în faţa fiecăruia, pe masă, să fie câte un brad mic, alături de cadourile cuvenite. Pentru un efect mai apropiat de tradiționalul rustic, există și astăzi artizani care practică arta populară cu tradiție.
- Meșterii artizani din Nordul Bucovinei au inventat, de câțiva ani, ouăle încondeiate de agățat în bradul de Crăciun. Acestea sunt golite de conținut și decorate după tradiționala tehnică a „scrierii” cu ceară, în relief. Motivele nu sunt însă cele clasice, specifice perioadei de Paște, ci elemente care țin de sezonul hibernal: Moș Crăciun, reni, crenguțe de brad împodobite, lumânări, căsuțe, fulgi de nea. Cu multă migală și talent, acești artizani renumiți au reușit să creeze niște obiecte de o frumusețe aparte. Alte obiecte, care cu siguranță vor da un plus de farmec bradului dvs., sunt iconițele și tablourile religioase sau laice, pictate pe sticlă, în miniatură, și cu ramă din sfoară împletită.
- Nici artizanii din Transilvania nu se lasă mai prejos propunând câteva obiecte de ceramică deosebite. Vestiții ceramiști din Corund, județul Harghita, realizează în fiecare an, în ajunul sărbătorilor de iarnă, clopoței decorativi din lut ars, smălțuit, pictați cu diferite motive florale sau păsări, specifice acestei zone. Culorile vii și desenele pline de farmec și căldură bucură ochiul și încălzesc inima. Corund este și unul dintre puținele locuri din România în care se găsește faimoasa ceramică neagră. Aici, ea este mai rar întâlnită, de aceea este și atât de prețuită. Culoarea, de la cenușiu închis la negru, se obține în urma unui proces specific de ardere înăbușită. Uluitoarea ceramică neagră, care atrage privirea prin eleganța și proporția formelor sale, se realizează și în Marginea, o comună din Bucovina. Cu o tradiție care se pierde în negura vremii, ceramica neagră a apărut în perioada culturii Horodiștea-Florești, cea mai înfloritoare perioadă a ceramicii geto-dacice.
- Ceramica din Marginea este unică în Europa. Ceramica realizată în această zonă, de culoare neagră, trasează un arc peste ani, până în perioada dacică: de la tehnica de ardere a ceramicii în cuptoare închise și la gurile de foc, până la forma vaselor (oale înalte, oale mari cu două toarte, străchini de diferte dimensiuni). Decorarea vaselor din lut este un procedeu care aduce în atenţie mai multe tehnici, diferenţiate pe centre, şi un instrumentar simplu, dar cu mari posibilităţi de expresie plastică. Motivele aplicate pe farfurii, străchini, căni, ulcioare, aduc în atenţie simboluri solare cu origini străvechi, precum: spirala simplă sau dublă, steaua cu şase sau opt colţuri, cercul şi zig-zagul.
- Cel mai reprezentativ centru de ceramică din România este la Horezu, în judeţul Vâlcea, un centru cu expoziţii etnografice permanente şi târguri tradiţionale, precum târgul „Cocoşul de Hurez”, organizat în fiecare an din 1971, care găzduieşte meşteri din centre de ceramică populară din întreaga ţară. Motivele specifice centrului Horezu sunt geometrice, vegetale şi zoomorfe. Cu ajutorul acestor motive decorative meşterii olari contemporani din centrul Horezu realizează compoziţii extrem de variate şi de o înaltă frumuseţe artistică. În ceea ce priveşte gama cromatică, centrul Horezu este definit de cărămiziu, verde şi albastru pe fond alb-gălbui. Farfuriile ceramice de Horezu sunt spectaculoase atât prin cromatica și elementele decorative, cât și prin finețea cu care meșteșugarii populari prelucrează lutul. Un simbol dominant în pictura vaselor de Horezu este cocoșul alături de care, însă, întâlnim și alte figuri precum stele, șerpi, copaci, oameni, flori, pești, spirala dublă, linia dreaptă, linia ondulată, frunza, brâul, soarele, spicul, pomul vieții și coada de păun. Există și două culori specifice zonei: roșul și galbenul de Horezu. Vasele lucrate de olari sunt un reper valoric nu numai pentru judeţul Vâlcea şi zona Olteniei, ci pentru întreaga Românie. Ca ornamente de brad, puteți folosi cănițe, ceșcuțe, farfuriuțe, ulciorașe, și alte asemenea elemente miniaturale, care vor da un plus de farmec și culoare pomului împodobit de sărbătoare.
- Cultura Cucuteni, răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei şi Basarabia, se caracterizează printr-o ceramică de foarte înaltă calitate, bogat şi variat pictată. Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante şi combinaţii. În ceramica nouă – creaţie atât a meşterilor olari, cât şi a artiştilor plastici – sunt continuate tradiţiile centrului în ceea ce priveşte stilul şi factura ceramicii, care sunt preluate şi adaptate produselor destinate cerinţelor actuale. Un element decorativ specific sărbătorilor de iarnă este clopoțelul de Cucuteni. Acesta este modelat în lut, de către ceramiștii din localitatea Cucuteni, județul Iași. Pe baza unei documentări laborioase, un grup de meșteri entuziaști au reușit să readucă la viață această îndeletnicire practicată de oameni în urmă cu peste 5000 de ani. Clopoțelul de Cucuteni este desenat cu vopsele ecologice, vegetale și motive spiralate, zoomorfe și antropomorfe. Sunetul lui pare că vine de undeva din negura timpului, stârnește imaginația și îndeamnă la visare. În Bistrița, se confecționează chiar globuri din piele de vițel, umplute cu lână și cusute cu tot felul de modele colorate: flori, steluțe, etc.
- Decorațiunile tradiționale de Crăciun în roșu și verde, falnicul brad, ghirlandele și coronițele, globurile și accesoriile pufoase parcă învăluie orice spațiu într-o stare de bine și relaxantă. Cu brăduțul ornat în culori de roșu și auriu sau argintiu, cu globuri, ghirlande, moși în miniatură, îngerași, fundițe, acadele și neapărat luminițe strălucitoare colorate, întregul decor capătă dintr-o dată un aer festiv. Roșul rămâne, fără îndoială, culoarea sezonului, întruchipând spiritul sărbătorii, bucuria, veselia și, de ce nu, chiar agitația specifică acestei perioade.
- Deși decorațiunile artificiale au farmecul lor, anul acesta este recomandat să aduceți mai multă natură în casele dvs. Crenguțele de brad sau coronițele din brad natural, vâscul, merișoarele și conurile de pin sau brad se numără printre elementele cel mai des folosite ca decorațiuni tradiționale de Crăciun. Și nu uitați: dacă nu aveți timp de confecționat decorațiuni home-made în agitata lună decembrie, puteți imprima un model preferat, pe care, odată înrămat, îl puteți pune pe perete desăvârșind, astfel, decorul românesc.
- Pentru un aspect și mai autentic (dacă ne permiteți), includeți în bradul de Crăciun printre alte ornamente câteva accesorii croșetate manual precum mănușele, căciulițe, ciorăpei, bluzițe, pernuțe decorative, realizate într-o singură culoare sau mai multe, după preferințe. Puteți folosi, de asemenea, o grămadă de resurse care vă sunt deja la îndemână, cum ar fi resturi de materiale (mătase, bumbac), fetru etc. Din sfoară, de exemplu, fiind un produs versatil, alăturată sau nu altor elemente precum carton/hârtie/ace și multe altele, puteți construi diferite obiecte după bunul plac. Mai mult decât atât, panglica colorată (eventual în culorile drapelului) poate folosită ca beteală pentru pom. De asemenea, puteți agăța franjuri pentru a da brăduțului un aspect aparte.
- Puteți lua în considerare și bucătăria tradițională românească, atât de apreciată și diversă. Pe lângă oricare dintre ideile pe care v-ați hotărât deja să le puneți în practică în decorarea pomului de Crăciun, puteți include dulciuri, gătite sau nu, acasă. Fursecurile în felurite culori și forme, învelite în folie transparentă, turta dulce, brăduții din bezea și ciocolată sau bomboanele ambalate, pot fi agățate direct în pom folosindu-vă de panglici sau sfoară. În afară de aspectul absolut delicios, dulciurile au avantajul că pot fi culese direct din pom și degustate pe-ndelete.
- Globurile pe care le aveți deja în casă pot fi oricând complet recondiționate. În primul rând, vă puteți folosi de globurile deschise la culoare, uniforme, pe care le puteți picta, desena sau aplica diverse motive tradiționale românești. Dacă îndemânarea dvs. la pictat sau desenat lasă de dorit, puteți apela la stickere pe care să le aplicați pe globurile din plastic transparente, care sunt extrem de ieftine. Culoarea de fundal o puteți da prin umplerea acestor globuri cu orice aveți prin casă: de la hârtie colorată la ingrediente din bucătărie. Din resturi de carton puteți confecționa cutii de cadouri de diferite dimensiuni și forme la o mărime corespunzătoare atârnării ulterioare în brad. Globurile îmbrăcate în foaie de ziar nu este tocmai o idee pentru un brad tradițional românesc, dar denotă un aspect vintage. Ziarul, în edițiile lui imprimate, găsit din ce în ce mai rar, poate deveni un simbol tot mai puternitc pentru ceea ce înseamnă vechi și valoros. Cu foarte mare ușurință puteți îmbrăca globurile deja deținute cu hârtie de ziar, folosind lipici sau bandă dublu-adezivă.
Stilul tradițional se caracterizează, înainte de toate, prin simplitate, rafinament și bun gust, fiind definit de căldura familiei și legătura cu trecutul, cu originile și oferind locuinței un ambient prin care se creează legătura cu natura. Mai mult decât atât, stilul tradițional românesc inspiră, pe lângă naturalețe și simplitate, rezistență și perenitate, întregul aspect fiind unul extrem de plăcut și relaxant. Pentru cea mai așteptată sărbătoare a iernii, Crăciunul, românii au știut dintotdeauna atât să apeleze la tradiția autohtonă, cât și să accepte obiceiuri mai recent împrumutate. Cu alte cuvinte, au știut în egală măsură să păstreze autenticul, dar și să se bucure de tot ceea ce este nou și modern. Oricare ar fi alegerea fiecăruia dintre noi, Nașterea Domnului este un prilej de sărbătorire a belşugului, generozităţii şi a familiei, un sentiment de mulțumire vie și de satisfacție sufletească, aducând odată cu ea speranță și renaștere.
Autor: Alina Andrei, RADOR
https://www.creativ-interior.ro/stilul-traditional-romanesc-reinterpretat/
https://designtherapy.ro/inspiration/design-romanesc-si-motive-traditionale/
https://incasanoua.ro/amenjare-stil-traditional-romanesc/
https://thefamousdesign.ro/stilul-traditional-romanesc-sub-o-forma-contemporana/
https://life.ro/traditional-vechi-dar-foarte-nou-design-2/
https://artizanescu.ro/blog/cum-decoram-traditional-bradul-de-craciun/
https://www.revista-atelierul.ro/2014/12/01/design-de-craciun-traditional-romanesc/
https://joocastudio.ro/stilul-rustic-modern-in-designul-de-interior/
https://www.vivre.ro/blog/casa-traditionala-romaneasca-cum-sa-dai-autenticitate-locuintei-tale
