Casele viitorului ar putea fi parţial construite cu ajutorul unor bacterii. Chiar dacă sună science-fiction, iniţiativa este cât se poate de reală, iar proiectul de cercetare – Eco-Cement – se desfăşoară la Madrid şi este finanţat de Uniunea Europeană.
Totul porneşte de la un tip foarte des întâlnit de bacterii din sol, revitalizate cu ajutorul unui amestec de uree şi nutrienţi menţinut la o temperatură constantă de 30 de grade Celsius.
Piero Tiano, biolog italian, a explicat pentru Euronews: „Bacteriile încep să se multiplice în acest amestec, iar atunci când ating un anumit număr, putem produce un liant asemănător cimentului. După trei ore de fermentaţie, este gata pentru a fi folosit.”
După ce acest proces de fermentaţie s-a încheiat, cercetătorii adaugă materia organică obţinută peste nisip, resturi de moloz şi cenuşă de paie de orez.
Fabricarea clasică a cimentului este responsabilă de aproape 5% din emisiile globale de carbon, potrivit specialiştilor. Acest proiect are în vedere obţinerea materialului de construcţie prin metode mult mai ecologice.
Materia primă pe care o folosesc cercetătorii europeni în cadrul proiectului este formată în mare parte din deşeuri. Aşadar nu există costuri suplimentare, după cum arată coordonatorul Eco-Cement, Laura Sánchez Alonso.
Cantitatea de căldură necesară producerii acestui tip de liant este mult mai mică, aşadar costurile şi emisiile sunt reduse. Cimentul clasic se produce la temperaturi de 1.400-1.500 de grade Celsius, necesare dezintegrării calcarului. Eco-Cement foloseşte temperaturi de 30 de grade Celsisus necesare dezvoltării bacteriilor. Liantul se obţine în urma unui proces biologic prin care bacteriile produc în mod natural carbonat de calciu şi se unesc între ele.
Rezultatele preliminare ale cercetărilor privind plasticitatea, elasticitatea şi rezistenţa materialului astfel obţinut arată că acesta va putea fi folosit ca liant şi nu pe post de beton tradiţional, pentru că nu are duritatea acestuia. Dar se pare că poate fi uşor modelat, de aceea se pretează pentru a fi utilizat ca mortar.
Indiferent de aplicabilitatea la care se va ajunge în final, cercetătorii speră ca noul material să poată fi folosit pe scară largă în şantierele din Europa în mai puţin de zece ani.
www.euronews.com
Traducerea: Bianca Ioniţă
