Deloc surprinzător, premierul în exerciţiu Victor Ponta a ajuns în frunte la primul tur al prezidenţialelor din România, cu un avans de circa zece procente în faţa celui cu care se va înfrunta peste două săptămâni, Klaus Iohannis. Dar cei trei candidaţi care le succed celor doi, care adună împreună circa 15% din voturi, ar putea face diferenţa la cel de-al doilea tur. Derularea procesului de vot din diaspora românească a fost haotică la unele ambasade.
După imaginea campaniei electorale, rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale nu vor oferi mari surprize. Victor Ponta, premierul social-democrat în exerciţiu, ajunge în frunte. Potrivit sondajelor realizate la închiderea urnelor, Ponta ar obţine 38,2% – 41,5% din voturi, în timp ce concurentul său de la Alianţa Social-Liberală, primarul oraşului Sibiu, Klaus Iohannis, ar fi creditaT cu 31% – 32% din voturi.
După cei doi aflaţi în fruntea clasamentului, trei candidaţi au obţinut scoruri strânse: candidata independentă Monica Macovei, favorita preşedintelui în exerciţiu Traian Băsescu, Elena Udrea şi Călin Popescu Tăriceanu – fost premier în mandatul aceluiaşi Traian Băsescu.
În timp ce afacerile de corupţie dezvăluite de Parchetul Anticorupţie au bruiat campania, afectând partidele de toate culorile, Klaus Iohannis a mizat pe această carte. «Sunt singurul care poate garanta independenţa justiţiei şi statul de drept» a afirmat el la sediul Alianţei Creştin-Liberale, după publicarea sondajelor de la închiderea urnelor de vot.
Părând uşor decepţionat, în pofida primului loc obţinut, Victor Ponta nu a comentat imediat rezultatele şi l-a lăsat pe Liviu Dragnea, preşedintele Partidului Social-Democrat (PSD), să ia cuvântul. «Ar fi putut fi mai bine », a comentat unul dintre membrii PSD. Efectiv, îngrijorarea este mare în sânul PSD căci avansul în faţa lui Klaus Iohannis nu este mare. În plus, cei trei candidaţi care revendică locul al treilea s-ar orienta mai degrabă spre dreapta pe eşichierul politic şi sunt foarte puţine şanse ca ei să-şi sfătuiască alegătorii să voteze pentru social-democrat în cel de-al doilea tur.
De asemenea, s-ar putea ca votul românilor din diaspora să încline balanţa ori într-o parte, ori în celalaltă. În străinătate, mobilizarea pentru acest scrutin a fost mare şi cozi de aşteptare de două sau trei ore s-au înregistrat la unele secţii de votare. Federaţia Asociaţiilor Românilor din Europa (FADERE) a cerut Biroului Electoral Central de la Bucureşti să prelungească deschiderea secţiilor de votare cât va fi necesar «pentru ca cei care au dreptul la vot să şi-l poată exercita».
Preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, s-a alăturat celor de la FADERE şi a cerut demisia lui Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe. Zeci de români s-au adunat în faţa Ministerului de Externe de la Bucureşti pentru a protesta împotriva proastei organizări a alegerilor în străinătate.
Participarea la vot era de 52,31% la ora închiderii secţiilor de votare, în uşoară scădere comparativ cu primul tur de scrutin de acum 5 ani.
Articol de Julia Beurq
COURRIER DES BALKANS – 3 noiembrie 2014
Traducerea: Rodezia Costea