În perioada 1 august 2013 – 1 august 2014, cele mai multe legi au fost adoptate de Parlamentul României, în total, 257, din care o mare parte se referă la diferite acorduri internaţionale. Pe locul doi se află Parlamentul Poloniei, care în perioada de referinţă a votat 178 de legi, în timp ce Legislativul ungar a adoptat în total 153 de acte normative. Raportului Grayling AcTrend, elaborat de Grayling CEE Public Affairs Practice Group, pe baza datelor oficiale de la institutiile relevante, analizează legislaţia a şase ţări: Ungaria, Bulgaria, Cehia, Polonia, România şi Slovacia. La nivelul regiunii, aproximativ o cincime a legilor adoptate au generat un mare interes din partea mass-media. În acest sens, pe primul loc se situează Ungaria şi Bulgaria; în ambele ţări, mass-media a manifestat interes major faţă de 44% dintre legile aprobate, în timp ce în Polonia şi Slovacia, presa era interesată mai puţin faţă de legile adoptate, respectiv, într-un procent de 10%. Conform raportului, în Ungaria, unde coaliţia guvernamentală dispune de o majoritate parlamentară de două treimi, au fost introduse mai multe reglementări noi, din care majoritatea – cum ar fi, de exemplu, taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate – s-a aflat zilnic în atenţia presei. În Bulgaria este o altă situaţie, deoarece susţinerea guvernului şi a parlamentului este mai mică de 20 de procente, astfel că multe proiecte legislative au fost criticate de mass-media. De asemenea, 43% dintre legile adoptate la nivelul regiunii au avut un impact direct, iar aproximativ o treime au avut un efect indirect asupra domeniului afacerilor. Dintre actele normative adoptate specifice acestui domeniu, cele mai multe au avut o influenţă asupra serviciilor financiare, respectiv într-un procent de 24%, iar impactul asupra sectorului IT&C, industriei şi sectorului medical a fost cel mai redus în întreaga regiune. Cu toate că 79% din actele legislative adoptate au avut un efect şi asupra domeniuli financiar, 19% sunt iniţiative ale parlamentarilor. În acest sens, deputaţii ungari şi bulgari au fost cei mai activi, în comparaţie cu legiuitorii celorlalte ţări. În Ungaria, guvernul încearcă să evite dezbaterile publice, de aceea, în locul executivului, unele acte legislative sunt iniţiative individuale ale unor deputaţi. În Bulgaria, sectorul financiar va rămâne în continuare în centrul atenţiei, deoarece nici până în pezent nu s-a reuşit depăşirea crizei bancare. Este posibil ca la începutul anului 2015 să fie înaintate alte propuneri legislative referitoarea la piaţa imobiliară, turism, sport, locuinţe de serviciu şi antreprenoriat. Parlamentul bulgar va adopta o poziţie şi pentru eradicarea economiei subterane. Raportul aminteşte, în acelaşi timp, că în Ungaria, adoptarea actelor legislative va începe, efectiv, după alegerile locale din octombrie. Propunerea legislativă privind taxa pe internet, care a fost înaintată Legislativului, iar apoi retrasă, a provocat serioase tensiuni politice. Şi în Polonia, Parlamentul va avea o perioadă destul de grea, fără să aibă loc schimbări majore ale direcţiilor de până acum. În România, 2014 a fost un an electoral şi este posibil că guvernul să fie nevoit să apeleze la creşteri de taxe pentru completarea bugetului pentru anul viitor.
(www.hvg.hu – 16 noiembrie)