Politologi transilvăneni – Dezamăgirea l-a ridicat în culmi pe Iohannis

Potrivit analiştilor transilvăneni, dezamăgirea manifestată faţă de elita politică română l-a ridicat în culmi pe candidatul dreptei, Klaus Iohannis, în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Reprezentantul Institului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, sociologul Tamás Kiss, a declarat Agenţiei MTI că nemulţumirea manifestată faţă de elita politicii române a avut drept rezultat participarea masivă a alegătorilor la scrutin şi victoria lui Klaus Iohannis. „Au decis voturile de protest”, a adăugat sociologul maghiar. Potrivit cercetătorului, la succesul repurtat de Klaus Iohannis a contribuit în mare măsură şi faptul că „a reuşit să interpreteze foarte bine rolul celui din afară”. În acest rol el a fost ajutat şi de originea sa germană, dar şi de „înfăţişarea sa care diferă de cea obişnuită în politica de la Bucureşti”. Acest aspect a fost argumentat de Tamás Kiss prin rezultatele sondajului realizat recent de Institului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale. „Într-o ierarhie a modernizării, românii îi văd pe germani la un nivel superior faţă de ei, şi cred că un german poate trage după el întreaga ţară.

Lucrurile nu stau, însă, aşa din punctul de vedere al maghiarilor”, a spus sociologul, citând concluziile sondajului amintit. Rezultatele alegerilor prezidenţiale au creat aproape o atmosferă euforică în rândurile maghiarilor, însă preşedinţia lui Klaus Iohannis, „nu va aduce, mai mult ca sigur, nici un rezultat în privinţa năzuinţelor de autonomie”, a declarat Tamás Kiss, care a adăugat: „Nu cred că din partea lui Klaus Iohannis maghiarii trebuie să se aştepte la măsuri dezavantajoase sau ofensatoare, însă în cadrul elitei politicii române există un consens în sensul că trebuie menţinut caracterul unitar naţional al statului român şi nu trebuie adoptate diferite autonomii şi năzuinţe privind regionalizarea ţării. Din acest consens face parte şi Iohannis”. În opinia lui Tamás Kiss, sondajul de opinie a măsurat corect evoluţia competiţiei, numai că datele publicate la închiderea urnelor au prezentat situaţia existentă cu două ore înaintea închiderii urnelor, iar cercetătorii nu au reuşit să evalueze efectul voturilor exprimate în străinătate. Cu toate că susţinătorii lui Iohannis au fost mai activi în ultimele ore ale scrutinului, iar voturile din străinătate au adus alte 2-3 procente în favoarea candidatului dreptei.

Un alt politolog din Transilvania, Mikós Bakk, susţine că rezultatul alegerilor prezidenţiale „s-a înclinat” în favoarea candidatului dreptei, datorită faptului că Iohannis a reuşit să mobilizeze tinerii alegători care până acum nu au votat sau care au fost împotriva sistemului. Potrivit profesorului Universităţii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, şi lipsa organizării în mod corespunzător a procesului de votare al românilor din diaspora a întors situaţia împotriva lui Victor Ponta. În opinia sa, rezultatul alegerilor arată că românii din diaspora au influenţe mult mai puternice – datorită legăturilor cu familiile lor din ţară – asupra opiniei publice, decât s-a crezut până acum. Potrivit politologului, în judeţele Harghita şi Covasna, participarea la urne a fost cea mai scăzută la nivel naţional, deoarece-  în pofida faptului că atmosfera publică era favorabilă lui Klaus Iohannis – UDMR a făcut campanie în mod indirect pentru Victor Ponta.

Potrivit lui Miklós Bakk, unul dintre elementele campaniei indirecte a fost şi acela că preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, a participat, cu patru zile înaintea alegerilor, în turneul de campanie, în Ţinutul Secuiesc, împreună cu Călin Popescu Tăriceanu şi cu candidatul PSD, Victor Ponta. „În mod sigur că alegătorii fideli ai UDMR nu au mers la urne”, a spus Miklós Bakk, considerând că nu se va dezechilibra neapărat încrederea manifestată faţă de UDMR prin faptul că Klaus Iohannis a obţinut aproximativ 80% din voturi în judeţele Harghita şi Covasna. „UDMR şi-a menţinut încrederea alegătorilor săi, în primul rând, în chestiunea reprezentării parlamentare a maghiarilor din Transilvania. Toate celelalte chestiuni politice sunt cântărite de alegători”, a explicat politologul. În opinia lui Miklós Bakk, este o întrebare la care deocamdată nu se poate răspunde, dacă va cădea sau nu Guvernul lui Ponta. „Şeful statului nu are la dispoziţie mijloacele necesare constituţionale pentru a forţa formarea sau destrămarea coaliţiilor  guvernamentale, dar practicile introduse de Traian Băsescu au devenit parte integrantă a culturii politice române”, a mai afirmat politologul maghiar. „Felul lui de a fi, a lui Iohannis, se pare că nu va lăsa să se continue aceste practici, însă  nu este sigur că această cultură politică se va schimba de pe o zi pe alta”, a conchis Miklós Bakk.

MTI – 18 noiembrie