Criza din Ucraina şi cele mai recente evoluţii din Orientul Mijlociu sunt printre subiectele favorite ale presei internaţionale. În Ucraina se caută soluţii pentru detensionarea situaţiei însă ministrul german de Externe se declară pesimist. Atacul unei sinagogi în Ierusalim atrage oprobriul opiniei publice internaţionale dar nu este un motiv suficient de puternic pentru a opri camera inferioară a parlamentului spaniol să propună guvernului recunoaştrea oficială a statului palestinian.
În încercarea de a detensiona criza din estul ţării, Ucraina propune Rusiei să înceapă negocieri pe un teren neutru. În Rosbalt citim o declaraţie a premierului ucrainean Arseni Iaţeniuk, care a afirmat „Invităm Federaţia Rusă la demararea unor negocieri serioase pe teren neutru pentru a detensiona situaţia din estul Ucrainei. […] Totul depinde, în primul rând, de preşedintele rus, Vladimir Putin, şi de anturajul acestuia. Dacă el va dori şi va da dovadă de suficientă voinţă politică de a opri acest război dus împotriva Ucrainei, de a respecta legislaţia internaţională, suntem dispuşi să continuăm negocierile”. Mai reţinut, ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a declarat la Moscova că nu există niciun motiv de optimism cu privire la rezolvarea crizei din Ucraina, deoarece acordurile de la Minsk nu au fost puse în aplicare. Potrivit Ucrinform, Steinmeier a afirmat că la o privire superficială, „se poate trage concluzia foarte simplu că acordurile de la Minsk nu au fost respectate în punctele esenţiale”. Rusia acuză Statele Unite că întreţin tensiunea prin sancţiunile aplicate. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, acuză Statele Unite că exercită presiuni asupra altor ţări în scopul susţinerii sancţiunilor la adresa Rusiei, anunţă Interfax.
Presa internaţională continuă să publice criticile formulate de lideri ai unor state sau ai unor organizaţii importante faţă de atacul comis într-o sinagogă din Ierusalim şi soldat cu patru morţi. După ce mai mulţi lideri din ţări europene dar şi preşedintele SUA au condamnat atacul, a venit rândul secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, să deplângă incidentul. Ban Ki-moon i-a îndemnat pe liderii israelieni şi palestinieni să evite provocările. Potrivit Jerusalem Post, secretarul general ONU a declarat că „înrăutăţirea constantă a situaţiei întăreşte imperativul ca liderii ambelor părţi să ia decizii dificile care să promoveze stabilitatea şi securitatea pe termen lung, atât pentru israelieni, cât şi pentru palestinieni”. Spaniolii de la El Pais comentează că diverse ţări din Europa au optat pentru strategia de forţare a depăşirii acestui punct mort în care se află conflictul dintre Israel şi palestinieni, prin recunoaşterea statului palestinian. În acest context, parlamentul spaniol a aprobat o propunere a grupului socialist care cere guvernului să recunoască Palestina ca stat.
În Europa, scandalul LuxLeaks, în care este implicat şi numele preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ia amploare. Sub titlul „Euroscepticii încearcă să îl înlăture pe Juncker din cauza scandalului LuxLeaks”, EUObserver scrie că săptămâna viitoare, în Parlamentul European din Strasbourg, va avea loc un vot după ce parlamentarii eurosceptici au înaintat o moţiune de cenzură menită să ducă la demiterea lui Jean-Claude Juncker din cauza afacerii LuxLeaks. Însă publicaţia comentează că votul nu are multe şanse de reuşită, având în vedere că Juncker se bucură de sprijinul celor mai mari grupuri din parlament. Nici noul premierul luxemburghez, Xavier Bettel, nu susţine armonizarea fiscală în cadrul UE, semnalând astfel că ţara sa va continua să aplice cote diferenţiate de impozitare a companiilor. Într-un interviu publicat de cotidianul belgian L’Echo, el a apreciat că fiscalitatea trebuie să rămână în responsabilitatea statelor.
De la LuxLeaks, mergem la alt scandal de scurgeri de date către presă, şi anume la cazul Snowden. În Statele Unite, Senatul a blocat un ambiţios proiect de reformare a aparatului de supraveghere al NSA, propus după dezvăluirile lui Edward Snowden. The Guardian scrie că „la aproape 18 luni după ce dezvăluirile lui Edward Snowden au bulversat lumea secretă a supravegherii americane, Senatul a respins cel mai viabil efort politic din ultimele 4 decenii de a ţine în frâu Agenţia Naţională de Securitate”.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
