Şoc, stupoare, indignare, manifestaţii spontane împotriva terorismului şi acţiuni de solidaritate cu Franţa şi cu francezii, în presa internaţională, după masacrul de la sediul revistei Charlie Hebdo. Atentatul de miercuri, 7 ianuarie, de la Paris, este cel mai sângeros din Franţa, din ultimii 50 de ani, titrează Le Monde. Comunitatea internaţională şi-a multiplicat mesajele de sprijin faţă de Franţa. De la Barack Obama, la Vladimir Putin, de la Angela Merkel, la David Cameron, liderii lumii au reacţionat pentru a condamna atentatul şi au făcut apel la continuarea luptei contra terorismului, scrie EU Observer. Italia a ridicat gradul de alertă, iar în Spania, sediul principal al ziarului El Pais de la Madrid a fost evacuat, miercuri după-amiază, din cauza unui pachet suspect, care până la urmă s-a dovedit a nu fi periculos, informează El Pais. Guvernul iberic a declarat că Spania apără „cu mai multă forţă ca oricând libertatea presei, ca un drept fundamental şi inalienabil”, scrie ziarul de la Madrid. Portugalia, Bulgaria, Cehia, România, Finlanda, şi organizaţii precum OSCE, şi-au exprimat, de asemenea, indignarea şi sprijinul. Amnesty International a numit acest moment „o zi neagră pentru libertatea de exprimare”, subliniază Liberation. „Un atac barbar ca acesta este un caz fără precedent”, a declarat secretarul general al organizaţiei Reporteri Fără Frontiere (RSF), notează L’Express. În acest moment de tragedie din Franţa trebuie să ne temem şi de creşterea ostilităţii la adresa musulmanilor, în general, în condiţiile în care se înregistrează o creştere a xenofobiei şi a adversităţii faţă de imigranţi în Europa, comentează revista Veja din Brazilia. Atacuri similare vor mai avea loc în Occident, atâta timp cât jihadismul va supravieţui ca ideologie, crede Stratfor. Germania e divizată în problema Islamului, după ce manifestanţi ai mişcării PEGIDA, „Europenii patrioţi contra islamizării Occidentului”, se amplifică, avertizează Courrier International. Partizani şi opozanţi ai mişcării Pegida demonstrează în stradă, dar susţinerea a eşuat la Berlin, Koln, Munchen şi Hamburg, scrie La Croix, adăugând că „peste 80 de personalităţi din lumea politică, artistică şi din societatea civilă germană au semnat un apel pentru stăvilirea ascensiunii xenofobiei”. Potrivit unui sondaj publicat de revista germană Stern, 29% dintre nemţi cred că Islamul are o influenţă atât de mare asupra mersului ţării lor, încât aceste proteste ar fi justificate. Le Nouvel Observateur citează un sondaj publicat de săptămânalul Die Zeit, care arată că „un german din doi îşi arată simpatia pentru PEGIDA, iar 30% se declară susţinători. Manifestaţiile contra islamizării din Germania sunt un ecou al unui sentiment de cirză identitară de care suferă mai multe regiuni din Europa, confruntate sau nu cu o imigraţie masivă, crede La Libre Belgique. „Realitatea terorismului internaţional, şi intern, în mai multe ţări europene, conferă un fel de legitimitate unor asemenea manifestaţii, adaugă cotidianul belgian.
Summit Angela Merkel – David Cameron, în Downing Street, titrează EU Observer. Economia şi reformele UE au fost în centrul agendei întâlnirii germano-britanice, ca şi agenda lui Cameron privind schimbări în UE, în viitor. Dincolo de zâmbetele afişate de cancelarul german la întâlnirea de la Londra, Merkel a avut o atitudine rece, remarcă The Times. Cancelarul german resimte presiunea imigraţiei şi sprijină tăierea beneficiilor pentru imigranţi, propusă de guvernul britanic, adaugă The Times. Vizita de miercuri a Angelei Merkel la Londra delimitează, în mod clar, un an întreg de ceea ce ar trebui să rămână înscris în istoria Marii Britanii drept „Marea Bombardare cu Dragoste a Berlinului – 2014-2015”, ironizează The Guardian.
Moneda europeană a atins cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani. O veste bună, estimează ziarul german Handelsblatt, apreciind că în Europa, economia germană va fi cea care va profita în mod special de acest lucru. O altă veste bună pentru economia germană o reprezintă scăderea preţului petrolului. Această scădere permite companiilor să îşi reducă costurile şi familiilor să aibă mai mulţi bani disponibili pentru consum, notează ziarul economic german. Preţul barilului a ajuns sub pragul de 50 de dolari, o premieră în aproape şase ani, remarcă Financial Times. Inflaţia în eurozonă a devenit negativă, sugerând începutul fenomenului de deflaţie, pentru prima dată din 2009, odată cu prăbuşirea preţului petrolului, comentează The Independent, şi adaugă că acest fenomen pune presiune pe Banca Centrală Europeană (BCE), pentru a lansa un program de tipărire de bancnote, luna aceasta.
RADOR, Cristina Zaharia
