Declaraţie a preşedintelui PC, Daniel Constantin

Consultările şefului statului, Klaus Iohannis, cu reprezentanţii PC s-au încheiat. Preşedintele formaţiunii, Daniel Constantin, face acum declaraţii.

Daniel Constantin: /…/ în primul rând delegaţia Partidului Conservator a apreciat intenţia preşedintelui de a semna un acord politic privind finanţarea armatei. Cred că în ziua de astăzi este mai mult decât o dovadă de responsabilitate vizavi de protecţia naţională, vizavi de contextul geopolitic în care se află ţara noastră. Ca atare, am apreciat nu numai intenţia, dar şi textul pe care domnul preşedinte Iohannis l-a propus pentru a fi semnat de către partidele politice. Cred că este o garanţie a faptului că după ce vom trece de situaţia, să spunem, tensionată din regiune, finanţarea armatei va rămâne o prioritate pe agenda guvernului, indiferent de cine se va afla la guvernare în anul 2016 sau în anul 2020 ş.a.m.d. Garanţia faptului că vom avea 10 ani după anul 2017 în care finanţarea armatei să constituie cel puţin 2% din PIB, cred că este o garanţie de fapt pentru cetăţenii României că avem şi vom avea capacitatea de a ne apăra atât în interiorul graniţelor, dar şi în afara graniţelor în momentul în care va fi şi se va pune această problemă.

Dincolo de acest subiect pe care am avut un acord larg, am ridicat câteva probleme în atenţia preşedintelui. Prima şi cea mai importantă dintre ele, singur, dincolo de temele de dezbatere pe care le vom avea în anul 2015, teme care au fost oarecum propuse de preşedintele, îmbrăţişate de toate partidele politice, de membrii Parlamentului, şi aici mă refer la revizuirea Constituţiei, la finanţarea partidelor politice, la legile electorale şi la organizarea administrativ teritorială, înainte să trecem la aceste lucruri am propus preşedintelui să ia în considerare faptul de a declanşa o precedură de referendum pentru a analiza opinia poporului cu privire sau a afla opinia poporului cu privire la forma de guvernământ pe care ar trebui să o propunem în viitoarea Constituţie a României. M-am bazat pe acest lucru plecând de la o analiză pe cae am făcut-o vizavi de forma de guvernământ în UE şi am constatat că din 28 de state membre, alte două state în afara de România se află în această situaţie şi anume: republici semiprezidenţiale. Mă refer la Franţa şi Portugalia, dar sigur cu nuanţe diferite. Şapte monarhii se află în UE, o singură republică prezidenţială şi 17 republici parlamentare. Nu avem o opinie cum ar trebui să arate deocamdată conturate în cadrul partidului Conservator, dar credem că înainte de a parcurge paşii la care ne-am angajat cu toţii, membri ai partidelor politice, ai Parlamentului de a revizui Constituţia, trebuie să aflăm care este opinia poporului vizavi de aceste lucruri, dacă se doreşte o Republică semiprezidenţială, una prezidenţială, una parlamentară sau o monarhie constituţională.

Un alt subiect pe care le-am propus preşedintelui şi mă bucur că există interesul a mai multor partide politice, este acela de a identifica în perioada imediat următoare domeniile strategice pe care ar trebui să se concentreze România atât din punct de vedere economic, din punct de vedere social, dar şi din punct de vedere politic. Sub acest aspect pe lângă armată, unde vom avea un pact semnat în zilele următoare, cu siguranţă noi am considerat important că trebuie să analizăm dacă nu cumva şi pe agricultură ar trebui să avem un pact, şi pe zona de educaţie sau pe zona de sănătate. Credem că sunt domenii strategice, dar sigur că acest lucru va fi stabilit probabil de cei care vor lucra la identificarea acestor domenii. Şi ultimul lucru care mi se pare la fel de important, cred că este momentul, după alegerile prezidenţiale şi într-un context politic, să spunem, favorabil, să discutăm despre Legea salarizării unice. Şi aici mă refer la toate instituţiile care funcţionează în domeniul public. Cred că este o situaţie cel puţin anormală în care ne aflăm în momentul de faţă. Şi am dat chiar un exemplu: un director de audit dintr-o agenţie publică are un salariu dublu decât preşedintele României. Şi cred că după alegerile prezidenţiale avem cu toţii aplecarea, să spunem aşa, de a discuta fără nici un fel de demagogie despre sistemul de salarizare din administraţia publică românească. Acestea sunt temele pe care le-am discutat astăzi şi atât am propus.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 12 ianuarie