Victoria Syriza deschide o nouă etapă politică în Grecia. Partidul a făcut campanie pentru anularea politicilor de austeritate aplicate de guvernele anterioare. Tsipras a promis să mărească salariul minim, să subvenţioneze energia electrică şi asistenţa medicală pentru cele mai sărace familii. Mai important, el a promis să renegocieze datoria suverană a Greciei, care reprezintă în prezent aproximativ 175 la sută din PIB-ul ţării – cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană. Cea mai mare parte dintre aceste lucruri sunt mai uşor de spus decât de făcut. Syriza a spus că „planul său de urgenţă” de va costa 12 miliarde de euro (13,5 miliarde dolari), care vor fi obţinute din renegocierea datoriei Greciei, redirecţionarea fondurilor UE şi lupta împotriva corupţiei. Noul guvern grec va trebui să ia decizii critice, într-o perioadă scurtă de timp. Oficialii UE au trimis semnale mixte alegătorilor greci. Pe de o parte, au spus că Bruxelles-ul este interesat de menţinerea Greciei în zona euro. Pe de altă parte, au solicitat Atenei să nu renunţe la calea consolidării fiscale. Syriza a trimis, de asemenea, semnale mixte, cu promisiunea de a renegocia datoria Greciei, fără a părăsi zona euro. Este puţin probabil ca Syriza să ia măsuri unilaterale pe frontul datoriei. Sondajele de opinie arată că majoritatea grecilor doreşte ca ţara să rămână în zona euro, şi, probabil, Syriza va decide să negocieze cu Uniunea Europeană şi cu FMI, înainte de a face orice mişcare. Oficialii UE au fost în contact cu membrii Syriza de săptămâni întregi, iar Tsipras se va întâlni cu omologii săi europeni la summit-ul UE din 12 februarie. Uniunea Europeană va fi dispusă să ofere Grecia rate ale dobânzii mai mici şi o extindere a scadenţelor datoriei sale, dar este puţin probabil ca ea să accepte o nouă diminuare a datoriei Greciei, majoritatea ţinută de Banca Centrală Europeană şi de guvernele din zona euro. Ţările din nordul Europei, inclusiv Germania şi Finlanda, sunt supuse unor presiuni politice să nu accepte o altă diminuare a datoriei Greciei, după ce ultima a avut loc în 2012. Syriza se va confrunta cu diviziuni interne, deoarece partidul constă dintr-o coaliţie de grupări de stânga, cu diferite opinii cu privire la modul de a gestiona economia Greciei şi de a negocia cu Bruxelles-ul. Prima strategie a Atenei va fi de a încerca un acord cu Uniunea Europeană. Dar, cum ambii actori se confruntă cu constrângeri politice majore, dezacorduri serioase ar putea apărea în următoarele săptămâni.
(www.stratfor.com – 26 ianuarie)
