Regruparea forţelor militare şi politice în încercarea de a depăşi tarele crizei economice – toate sunt subiecte abordate în ziarele internaţionale.
Chiar dacă anul 2014 a fost „un an negru” pentru securitatea europeană, NATO are capacitatea să răspundă unui mediu în schimbare – a afirmat secretarul general, Jens Stoltenberg, în timpul prezentării Raportului Anual al Alianţei Nord-Atlantince. „Extremismul violent de la graniţele sudice ale NATO a alimentat terorismul în statele aliate, iar acţiunile Rusiei au destabilizat estul Ucrainei” – a punctat Jens Stoltenberg, citat de „Stars and Stripes”.NATO va institui centre de comandă pe flancul estic al Alianţei, ca răspuns la acţiunile agresive ale Rusiei – informează „Wall Street Journal”. „Centrele de comandă vor fi stabilite în următoarele luni în şase state din estul Europei – Polonia, România, Bulgaria, Letonia, Lituania şi Estonia –, iar în acestea vor fi staţionaţi aproximativ 5.000 de soldaţi, ca parte a forţei de reacţie rapidă anunţată prin Tratatul Alianţei” – precizează publicaţia şi informează că secretarul general al NATO se va întâlni în următoarele săptămâni cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pe marginea lucrărilor summitului de la Munchen privind securitatea. „Mai ales atunci când sunt vremuri dificile, aşa cum sunt acum, este important să te întâlneşti şi să vorbeşti despre probleme dificile”, argumentează Jens Stoltenberg, citat de „Wall Street Journal”. „NATO acţionează pentru a fi mult mai eficient, dar pe termen lung nu este posibil să obţii mult din puţin. Din acest motiv trebuie să stopăm gradual reducerile la cheltuieli şi să începem să creştem cheltuielile militare, pe măsură ce economiile noastre cresc”, a mai spus Stoltenberg, citat de „Wall Street Journal”.Bineînţeles că presa de la Moscova este de altă părere. „Pe fondul isteriei anti-Rusia, care se răspândeşte precum incendiile de pădure, Polonia grăbeşte pasul să îşi pună la punct sistemul de apărare, din cauza temerilor unui conflict militar crescând în Ucraina”, comentează „Russia Today” şi informează că Varşovia intenţionează să permită civililor să se înscrie în programe de instruire militară.Un arsenal militar nuclear şi modernizarea forţelor armate vor asigura superioritatea Rusiei asupra Occidentului – scrie „Kiyv Post”. Ziarul îl citează pe şeful Statului Major al Forţelor Armate Ruse, generalul Valeri Gherasimov, care a subliniat: „Rusia, care se confruntă cu recesiune din cauza scăderii preţului petrolului şi a sancţiunilor impuse de Occident, trebuie să facă faţă şi altor agresiuni ale Vestului”. „Armata rusă va primi, totuşi, în acest an peste 50 de noi rachete nucleare intercontinentale” – mai scrie ziarul ucrainean. Pe de altă parte, notează „Moscow Times”, Franţa şi Polonia îndeamnă Rusia să stopeze sprijinul acordat rebelilor din estul Ucrainei. „Este îngrijorător ce se întâmplă în estul Ucrainei şi este urgentă ajungerea la o soluţie politică, pentru că sancţiunile impuse Rusiei vor face victime în întrega regiune” – avertizează preşedintele Franţei, Francois Hollande, citat de „Moscow Times”.”Atena nu-şi propune să colaboreze cu Troika internaţională” – titrează „Le Monde”, şi adaugă: „Grecia, însă, încă aşteaptă livrarea tranşei de 7,2 miliarde de euro, ultima tranşă a programului de asistenţă, dintr-un total de 240 de miliarde negociate după criza din 2009”. „Germania a respins abrupt propunerile Greciei” – punctează şi „Kathimerini”, care adaugă că nu s-a luat încă o decizie privind perioada de după 28 februarie, când expiră acordul privind ajutorul internaţional. „Noul guvern elen a anunţat deja că nu va continua proiectele de privatizare stabilite pentru obţinerea asistenţei financiare internaţionale”, mai scrie ziarul elen. Într-un interviu acordat ziarului „Kathimerini”, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, atrage atenţia: „Syriza trebuie să înţeleagă că acum este guvernul Greciei, nu un partid care candidează, şi trebuie să înlocuiască retorica electorală cu soluţii pragmatice care să fie funcţionale pentru ambele părţi”. „Bloomberg” notează: „grecii frustraţi de măsurile de austeritate şi-au întors faţa către stânga scenei politice. În Spania, partidele de stânga continuă să crească. Dacă Franţa va urma modelul Greciei şi al Spaniei, ne putem aştepta ca francezii împovăraţi de austeritate şi reduceri să voteze partidul naţionalist al lui Marine Le Pen.
Baciu Magdalena – Agenţia de Presă RADOR
