Miniştrii apărării din NATO urmează să convină, săptămâna aceasta, un acord de constituire a unor unităţi de comandament, compuse din militari autohtoni şi soldaţi ai NATO, în şase state aliate est-europene – ţările baltice, Polonia, România şi Bulgaria, în cadrul unei noi strategii adoptate drept răspuns la criza din Ucraina, informează The New York Times, Fox News şi Denver Post. NATO îşi întăreşte prezenţa în Est, scrie şi El Pais, amintind că, în 2014, forţele aliate au interceptat 144 de avioane ruseşti în spaţiul aerian european. “2014 nu a fost un an bun pentru securitatea europeană, a fost un an negru”, a deplâns secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, la Bruxelles, citează Stars and Stripes. “La sud, extremismul violent este la graniţele noastre, răspândind haos în Africa de Nord şi în Orientul Mijlociu, şi alimentând terorismul pe străzile noaastre. La est, Rusia continuă tulburările, folosind forţa militară pentru a destabiliza estul Ucrainei şi a-şi intimida vecinii, nesocotind legile internaţionale”, a subliniat Stoltenberg, citat de Stars and Stripes. NATO lansează alarma: Rusia măreşte cheltuielile militare, în ciuda crizei, titrează Il Sole. Secretarul general al NATO a adăugat că Rusia continuă să acorde prioritate apărării, în timp ce, în statele alianţei occidentale, cheltuielile militare sunt minime. Totodată, Stoltenberg a asigurat că NATO intenţionează să continue dialogul cu Moscova, adaugă ziarul italian. Potrivit cifrelor publicate de Alianţă, în 2014, membrii europeni ai NATO au cheltuit 250 de miliarde dolari în sectorul de apărare, cu 3 la sută mai puţin faţă de 2013, precizează Il Sole.
Europa şi Grecia încep să îşi vorbească, dar dialogul este foarte tensionat şi nu este suficientă vizita la Atena a preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, ca să se atenueze conflictul, constată La Stampa. Martin Schulz, a îndemnat guvernul Greciei să îşi atenueze retorica anti-germană, scrie EUObserver. După o primă săptămână tensionată, premierul grec Alexis Tsipras a subliniat că va încerca să ajungă la un acord, în curând, cu creditorii internaţionali, susţine Kathimerini. Ar putea victoria stângii în Grecia să încline balanţa puterii în Europa? întreabă Der Spiegel. Învingătorul grec al alegerilor, Alexis Tsipras, doreşte o Europă total diferită de cea a Angelei Merkel, iar succesul său, probabil, va acumula furie împotriva dominaţiei germane în UE, mai ales că Franţa şi Italia speră şi ele să se termine cu austeritatea, comentează Der Spiegel. Creşte resentimentul italienilor faţă de moneda unică europeană şi faţă de Europa, avertizează Il Giornale. Potrivit datelor unui sondaj realizat de institutul Eurispes, 22,7 la sută dintre italieni sunt convinşi că, în realitate, moneda euro a avantajat doar ţările bogate, notează Il Giornale. Germanii sunt, în majoritate, pentru rămânerea Greciei în eurozonă, arată un sondaj publicat de Bild am Sonntag. 62 la sută dintre ei doresc ca Atena să se menţină în uniunea monetară, numai 26 la sută fiind pentru o ieşire a Greciei din zona euro. Germania asistă la un proces distructiv în sudul Europei, aşezată confortabil în lojă, preocupată să nu-şi alimenteze extrema-dreaptă, fără a înţelege, însă, că astfel înlesneşte drumul extremei-stângi în alte ţări, fapt care ar putea fi fatal pentru Europa şi, în consecinţă, şi pentru interesele germane, analizează Diario de Noticias.
Îngrozită şi întristată de uciderea unui al doilea ostatic japonez, decapitat de extremişti ai Statului Islamic, Japonia îşi ia măsuri sporite de securitate, scrie presa internaţională. Totuşi, Tokyo va continua spijinul non-militar în lupta împotriva terorismului, anunţă Stars and Stripes. Japoniei, una dintre cele mai sigure ţări de pe glob, i s-a amintit că lumea e un loc periculos, scrie USA Today. Japonia s-a bucurat de relaţii bune cu multe naţiuni arabe, constată Japan Times, dar nu este şi cazul grupării Statul Islamic. Criza ostaticilor a scos la iveală incapacitatea guvernului de a face faţă şi de a negocia cu Statul Islamic, opinează ziarul nipon. În context, UE va consolida controlul la frontierele sale, pentru a combate jihadismul, scrie ABC. Liderii ţărilor din UE se vor reuni, pe 12 februarie, pentru a pune în practică noi măsuri. Oficialii europeni discută şi despre combaterea pe Internet a propagandei jihadiste şi, pentru prima oară, se vorbeşte despre dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru depăşirea celor mai sofisticate metode de încriptare, notează ABC.
Cristina Zaharia – Agenţia de Presă RADOR
