RADOR (4 februarie) – Situaţia din Orientul Mijlociu, dar şi problemele cu care se confruntă Europa sunt în atenţia presei internaţionale. Ziarele străine scriu despre turneul pe care îl întreprind în Europa noii lideri de la Atena, în încercarea de a obţine un nou acord cu creditorii internaţionali, dar şi despre criza din Ucraina. Şi, la 70 de ani de la acel moment definitoriu pentru istoria contemporană, cotidianele internaţionale amintesc de conferinţa de la Ialta. La câteva ore după ce a fost difuzată înregistrarea video în care pilotul iordanian capturat de jihadişti era ars de viu, într-o cuşcă, „autorităţile iordaniene au dat un răspuns prompt şi sever, executând doi irakieni condamnaţi pentru terorism”, scrie Washington Post.
Execuţia prin spânzurare „evidenţiază o înăsprire a poziţiei oficialităţilor din Iordania, aliat crucial al Statelor Unite în lupta împotriva Statului Islamic, pe fondul protestelor stradale care chemau la răzbunare împotriva grupării militante”, opinează oficiosul de la Washington. Însă Emiratele Arabe Unite au sistat atacurile aeriene împotriva Statului Islamic după capturarea pilotului iordanian, notează The Guardian, care punctează că autorităţile din Emirate „sunt în mod special nemulţumire de rolul proeminent jucat de miliţiile şiite susţinute de iranieni în Irak”, preocupare manifestată şi de Arabia Saudită. Totuşi, New York Times constată că „Statul Islamic pierde bătălia în Irak”. Din păcate însă, adaugă acelaşi ziar american, „progresele politice din Irak nu au ţinut pasul cu campania militară”. Adică, procesul de „reconciliere între comunităţile sunite şi şiite se află în impas” iar o „victorie militară în aceste circumstanţe s-ar putea transforma într-un ‘succes catastrofal'”, avertizează cotidianul new-yorkez. Progresele înregistrate în plan militar de coaliţia din Irak sunt remarcate şi de Wall Street Journal, care adaugă că „sute de creştini se înrolează pentru prima dată, la o bază miliară americană din nord-estul Irakului”, în încercarea de a-şi elibera localităţile cucerite de militanţii jihadişti. Despre discuţiile pe care noul şef al guvernului de la Atena le poartă cu liderii europeni, Wall Street Journal consideră că „autoritătile elene se confruntă cu scepticism”.
Totuşi, premierul „Tsipras se declară optimist în privinţa convenirii unei soluţii ‘viabile’ cu UE”, titrează ziarul elen Kathimerini. Il Giornale relatează despre vizita premierului grec la Roma, cu concluzia că „premierul italian devine mediator între Grecia şi troică”. Troica ar putea fi însă de domeniul trecutului, după cum citim în cotidianul german Handelsblatt, care afirmă că BCE ia în considerare retragerea din această structură, iar FMi i-ar putea urma în curând. De altfel, citat de acelaşi cotidian german, şeful Comisiei Europene se declară convins că troica „va trebui să fie înlocuită de o structură mai democratică, supusă controlului parlamentar al Bruxelles-ului şi la nivel naţional”. Tot mai prezentă în ultima vreme în paginile presei internaţionale, Ucraina „îşi cheamă bărbaţii la război”, titrează New York Times. „Ucraina face apel la noi ajutoare militare şi sprijin financiar”, constată The Guardian, în timp ce Stars and Stripes relatează că „miniştrii NATO se întâlnesc pentru a discuta despre Rusia şi modernizarea forţei de reacţie”. Deocamdată însă, „Franţa nu va livra Ucrainei arme letale”, potrivit ministrului francez al apărării citat de Le Monde. Un alt cotidian francez, Le Figaro aminteşte de un eveniment istoric petrecut în urmă cu 70 de ani. „Contrar legendei, la Ialta nu a avut loc nici o împărţire a lumii”, punctează jurnalul parizian, întrucât „conferinţa inaugurată la 4 februarie 1945 a fost doar o etapă într-un proces al negocierilor aliate”.
Târgul făcut de Churchill cu Stalin a avut loc la Moscova, în octombrie 1944, când s-a decis ca România să revină „în proporţie de 90%” sovieticilor, Grecia să rămână sub influenţa Marii Britanii în proporţie de 90%, Iugoslavia să fie împărţită în mod egal, Ungaria la fel, iar Bulgaria să fie sub influenţa rusă în proporţie de 75%. Numai că procentele au fost doar „teoretice”, după cum a înţeles celebrul premier britanic după două săptămâni, conchide Le Figaro.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
