În timp ce înăspreşte sancţiunile economice aplicate Rusiei administraţia Obama s-a angajat într-o campanie mult mai puţin remarcată dar mai amplă, menită a elibera Europa Centrală şi de Est de dependenţa de energia rusească.
Este o fază a noului „război rece”, ţintele fiind conductele, porturile şi centralele electrice. Washingtonul ajută la înfiinţarea unor noi conducte şi terminale pentru transportul gazelor naturale, într-o regiune dependentă de Rusia pentru 70% din necesarul său energetic. Promovează ofertele companiilor americane pentru centrale nucleare şi explorarea prin tehnologia fracturării, în Europa.
Dar pe măsura progreselor obţinute de SUA, Kremlinul contraatacă, avertizând guvernele din vecinătate asupra consecinţelor orientării spre Vest în privinţa combustibililor. Rusia încearcă să obţină întâietate în faţa SUA la licitaţiile din domeniul energiei nucleare, să cumpere infrastructură pentru conducte pe tot cuprinsul Europei şi să controleze nu doar traseul vastelor sale rezerve energetice spre vest, ci şi posibilităţile pe care le au guvernele europene de a folosi ulterior cantităţile de combustibil ce le-au fost livrate.
SUA ar dori să se ajungă la o reducere cu 20% a actualei cote a Rusiei pe piaţa est-europeană a gazului, până în 2020.
***
Prima conductă cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia va ajunge în Turcia la sfârşitul anului 2016. Capacitatea celor patru ţevi ale gazoductului Fluxul (torentul, şuvoiul) Turcesc va fi în final de 63 miliarde de metri cubi.
Gazprom a stabilit traseul gazoductului Torentul Turcesc pe fundul Mării Negre. Gazoductul va parcurge 660 de kilometri pe vechiul coridor al gazoductului South Stream şi alţi 250 de kilometri prin noul coridor pe direcţia regiunii europene a Turciei.
Gazprom va construi pe cont propriu fragmentul maritim al gazoductului, iar capacităţile de transport al gazelor de pe teritoriul Turciei se vor realiza împreună. Partea turcă a atribuit prerogativele de construcţie companiei Botas.
Din cauza poziţiei adoptate de Comisia Europeană Rusia a îngheţat şantierul de construire a gazoductului South Stream. Segmentul maritim al gazoductului de pe fundul Mării Negre, cu o capacitate de 63 miliarde de metri cubi de gaz pe an, trebuia să ajungă în Bulgaria, cu o derivaţie pe teritoriile ţărilor europene, până la nodul gazelor de la Baumgarten, din Austria. În prezent, Gazprom propune companiilor europene să cumpere gaze de la nodul care se va construi la frontiera dintre Turcia şi Grecia.
***
Faptul că Turcia este parte în mai multe proiecte energetice importante precum TANAP (conducta Trans-Anatolia) şi Turk Stream (magistrala de transport gaze pe teritoriul turcesc prin care Rusia intenţionează să livreze combustibil Europei, evitând Ucraina ) pune Uniunea Europeană în dificultate.
Companiile vestice l-au contactat pe preşedintele egiptean Abdul Fattah al Sisi convenind un plan comun şi plătind garanţii pentru cumpărarea de gaz saudit. Combustibilul va fi transportat din Golful Suez cu tancuri de gaz către Egipt şi mai apoi în Europa. Potrivit acordului preliminar la care s-a ajuns, transportul gazului pe teritoriul egiptean va fi asigurat de autorităţile din această ţară, iar transferul de la frontiera egipteană până în Europa va fi asigurat cu tancurile de gaz ale companiilor europene. Egiptul a comandat din China şi Coreea de Sud 70 de tancuri de transport gaz.
Experţii în domeniul energetic consideră că această formulă este extrem de riscantă comparativ cu alternativa turcească şi atrag atenţia asupra costurilor ridicate pe care ea le implică.
***
Arabia Saudită şi Rusia au avut negocieri secrete pentru petrol, informează New York Times, care citează reprezentanţi saudiţi şi americani. Aceasta este o încercare de a se exercita presiuni asupra conducerii ruse pentru a fi convinsă să îşi întrerupă sprijinul acordat preşedintelui sirian Bashar al-Assad în schimbul lobby-ului părţii saudite în vederea creşterii preţului la petrol.
Au avut loc mai multe runde de negocieri, însă nu s-a ajuns la niciun rezultat important. Problema siriană a fost una cheie în timpul vizitei delegaţiei saudite la Moscova, în noiembrie 2014. La sfârşitul lunii ianuarie a murit regele saudit Abdallah. Noul monarh a promis că va continua politica predecesorului său.
***
Venezuela modifică sistemul de schimb valutar. Se va menţine un curs valutar fix stabilit la cota de 6,3 pentru un dolar în sectoarele alimentar şi sanitar-farmaceutic. Această nouă rată de schimb va permite cumpărarea şi vânzarea de valută. Noul sistem îşi propune să răspundă la cererea de valută a ţării şi în acelaşi timp să dea venituri mai mari în monedă locală la Companiei venezuelene petroliere de stat.
PIB-ul a scăzut cu 2,4%, inflaţia este de 64% , preţul petrolului a ajuns la 40 dolari pe baril iar în faţa magazinelor sunt cozi interminabile. Aceasta este imaginea unei ţări care, în afara crizei politice şi financiare, trece şi printr-o puternică criză socială.
Preşedintele Maduro care a făcut recent un tur internaţional, China, Algeria şi Arabia Saudita, ţări cu care urmăreşte să încheie o serie de acorduri comerciale, nu exclude o creştere a preţurilor la benzină, care acum sunt cele mai mici din lume.
***
Creşte resentimentul italienilor faţă de moneda unică europeană şi faţă de Europa. Potrivit unui sondaj „Eurispes” (Institutul privat de studii politice, economice şi sociale) 22,7% din italieni sunt convinşi că moneda euro ar fi avantajat doar ţările bogate. Cei mai puţin convinşi de beneficiile monedei unice sunt mai ales lucrătorii atipici (47,5%), adică, aşa cum explică Eurispes „acele categorii care au avut cel mai mult de suferit din cauza crizei economice şi a instabilităţii pieţei forţei de muncă”. De asemenea, 4 italieni din 10 (40,1%) consideră că ar fi mai bine ca ţara să iasă din euro.
69,4 % din italieni şi-au diminuat încrederea în instituţii. Preşedintele în exerciţiu beneficiază de un grad mai înalt de apreciere 45,3%. Guvernul beneficiază de o rată de încredere de18,9% , în uşoară scădere faţă de sondajele anterioare.
Parlamentul continuă să marcheze o scădere de 10.1% a gradului de încredere (-6% comparativ cu anul 2014), în timp ce sistemul judiciar, care în 2014 avea 28,8%, a ajuns acum la 12,6%.
Creşte în schimb numărul persoanelor care trăiesc în nişte condiţii economice nefericite. Cu o creştere de 16,4 puncte procentuale, comparativ cu anul 2014, anul acesta numărul celor care sunt în imposibilitatea de a ajunge la sfârşitul lunii numai cu propriile venituri este de 47,2%.
***
După doi ani de negociere, comunităţile autonome au acceptat să renunţe la controlul a 800 de milioane de euro din fondurile structurale comunitare, prevăzute pentru întreprinderi mici şi mijlocii. Cu această sumă, UE va crea şi va gestiona, prin intermediul Băncii Europene de Investiţii (BEI), un fond care pretinde să mobilizeze între 3,2 şi 5,3 miliarde de euro în credite, cu acelaşi mecanism pe care mizează Comisia Juncker.
Acest lucru înseamnă ca banii să fie utilizaţi ca garanţie pentru a absorbi ipotecile pierdute în caz de neplată, ceea ce elimină riscul de neplată pentru instituţiile financiare şi care ar putea multiplica de patru până la şapte ori potenţialul acestor 800 de milioane. Dacă termenele prevăzute se împlinesc, aceste împrumuturi care s-ar canaliza prin intermediul băncilor comerciale, ar putea fi disponibile începând din vară.
***
Bulgaria renunţă la serviciile ruseşti pentru repararea avioanelor MiG-29 din cauza preţului prea mare şi se adresează pentru întreţinerea lor tehnică specialiştilor din Polonia. Acordul va intra în vigoare în septembrie, când expiră termenul actualului acord cu Rusia.
Bulgarii afirmă că preţul serviciului rus este triplu din cauza numărului mare de intermediari ai părţii ruse prin care se achiziţionează piesele de schimb.
Acordul de asistenţă tehnică cu Polonia va cuprinde o parte din avioanele de vânătoare bulgare MiG-29, pe care le posedă aviaţia bulgară. În prezent, Bulgaria dispune de 18 astfel de aparate, dar nu toate sunt într-o stare tehnică corespunzătoare. Acordul cu Polonia va cuprinde şase aparate: patru cu un singur loc şi două cu două locuri, care ar trebui să asigure Bulgariei posibilitatea îndeplinirii sarcinilor de luptă NATO în spaţiul aerian al Lituaniei, Letoniei şi Estoniei. Soluţia privind repararea este temporară – până la cumpărarea unor noi avioane.
***
Cheltuielile chinezilor pentru călătorii internaţionale au crescut cu aproape 28% în 2014 până la 165 de miliarde de dolari, de la 129 de miliarde de dolari în 2013.
Veniturile disponibile ale chinezilor au crescut constant, iar turiştii chinezi au beneficiat anul trecut şi de un curs de schimb favorabil în condiţiile în care yuanul s-a apreciat cu peste 10% în raport cu yenul japonez şi dolarul australian. În raport cu moneda euro aprecierea yuanului chinez a fost şi mai mare, peste 14%.
În aceste condiţii, guvernele din întreaga lume încearcă să plaseze ţările lor pe ruta turiştilor chinezi. În noiembrie 2014 SUA au semnat un acord istoric cu China referitor la prelungirea vizelor pe un an acordate turiştilor chinezi până la un deceniu. În acest an, Malaezia şi Indonezia au de gând să acorde scutiri de vize pentru turiştii chinezi, iar Thailanda analizează posibilitatea eliminării comisioanelor pentru viză. La rândul său, Australia a semnat în luna ianuarie un acord cu China care permite mai multe zboruri dinspre Beijing, Shanghai şi Guangzhou.
Creşterea traficului aerian al marilor companii chineze confirmă creşterea preferinţelor turiştilor chinezi pentru călătoriile peste hotare. Compania Air China a înregistrat în 2014 pe rutele internaţionale o creştere de 14,6% a indicatorului venituri/pasager/kilometru
( RPK) faţă de o creştere de 6,1% pe rutele interne. În cazul companiei China Southern Airlines creşterea indicatorului RPK pe rutele internaţionale a fost de 20,2% faţă de 10 pentru rutele interne.
***
Preşedintele Barack Obama intenţionează să mărească la 1 miliard de dolari ajutorul destinat ţărilor din America Centrală în 2016.
Cifra este de trei ori mai mare decât cea alocată regiunii în prezent. Ajutorul face parte dintr-o campanie de impulsionare a relaţiilor cu ţările vecine.
400 de milioane vor fi destinate promovării unei integrări economice şi sistemelor de energie, iar alte 300 de milioane pentru reforma poliţiei şi pentru reducerea crimei organizate. Obama doreşte să aloce, de asemenea, 250 de milioane de dolari pentru a ajuta instituţiile guvernamentale şi sistemul judiciar din aceste ţări.
Propunerea face parte din planul de buget al lui Barack Obama pe 2016.
***
National Gallery of Art din Washington s-a îmbogăţit cu peste 6.000 de opere, printre care picturi de Rembrandt, Turner, Degas şi Delacroix, în urma unui acord încheiat anul trecut cu muzeul privat Corcoran.
În total 6.430 de opere de artă au fost selecţionate pentru a face parte din colecţia naţională, dintre cele 17.000 deţinute de muzeul Corcoran din Washington – prestigioasă instituţie privată, dar aflată în deficit cronic şi care a trecut în vara anului 2014 în administrarea muzeului public.
Selecţia cuprinde, printre altele, tablouri ale Renaşterii italiene, pasteluri ale lui Jean-Francois Millet, pânze semnate de Gainsborough sau Renoir, opere flamande, două sculpturi de marmură de Rodin sau creaţii contemporane americane de Andy Warhol sau Georgia O’Keeffe.
Corcoran Gallery of Art, cel mai mare muzeu privat din Washington, cu o vechime de 145 de ani, a trecut în administrarea National Gallery şi a George Washington University, muzeul public urmând să pună în valoare operele preluate şi să cedeze altor instituţii muzeale piesele pe care nu doreşte să le păstreze.
Victor Ionescu
