Vladimir Cijov: Extinderea „listei negre” a UE a persoanelor vizate de sancţiuni nu va contribui la respectarea acordului de la Minsk

Uniunea Europeană anunţă că ar putea extinde „lista neagră” a persoanelor vizate de sancţiuni. Ambasadorul Federaţiei Ruse la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a declarat că liderii UE avertizează că responsabilă de respectarea acordului de la Minsk se face Rusia şi nu părţile aflate în conflictul ucrainean. Extinderea listei sancţiunilor de către UE nu va contribui la respectarea acordului de la Minsk, mai spune Cijov. „Aceasta va da un semnal opiniei publice din Rusia şi va forţa Federaţia Rusă să revină şi ea asupra unei liste, în replică la sancţiunile UE şi, totodată, nu va stimula părţile aflate în conflict să respecte acordul de la Minsk”, a mai afirmat diplomatul rus.
„Potrivit unor informaţii trunchiate, care ajung la noi, marea majoritate a persoanelor aflate pe listă sunt cetăţeni ucraineni, dar nu sunt cei care locuiesc la Kiev şi se ocupă de activitatea de mobilizare şi de campania militară, ci sunt persoane care îşi apără drepturile sale în estul Ucrainei, în Donbas”, a adăugat Cijov.
„Consiliul Europei cel puţin nu a mişcat un deget pentru a sista procedura lansată lunea trecută, cea de extindere a numărului persoanelor aflate pe lista vizată de sancţiuni. Extinderea poartă un caracter independent, fără o implicare a summitului în formatul „Normandia”, care a avut loc la Minsk, şi atunci se va întâmpla ca pe 16 februarie această listă să devină una mult mai lungă”, a mai afirmat Vladimir Cijov. Potrivit unor surse europene, pe noua listă sunt incluse cinci persoane din Rusia, 14 cetăţeni ai Ucrainei şi nouă organizaţii, majoritatea dintre ele activează în estul Ucrainei.
Liderii UE continuă „să averitizeze Rusia în legătură cu responsabilitatea pentru respectarea acordului de la Minsk şi nu pe cei implicaţi în conflictul ucrainean din estul Ucrainei”, a declarat ambasadorul rus la UE. „Dacă UE va continua şi pe viitor să se angreneze în munca de a contribui la procesul de reglementare politică în Ucraina, în calitate de „intermediar corect”, atunci de ce se fac declaraţii ameninţătoare la adresa Federaţiei Ruse şi toate în timp ce preşedintele Consiliului European Donald Tusk îl bate pe umăr pe domnul Poroşenko şi-i spune „Dragul Petro”?, se întreabă retoric ambasadorul rus.
„Era logisc dacă UE avertiza să se facă responsabile părţile aflate în conflict şi anume pe cei care sunt implicaţi în acest conflict, mai exact Kievul şi republicile autoproclamate din estul Ucrainei, dar nu pe Rusia care, alături de Germania şi Franţa, a luat parte la eforturile titanice depuse la Minsk de a transfera criza în ‘albia’ politică”, a menţionat ambasadorul rus la UE.
Potrivit declaraţiilor sale, UE şi SUA cheamă autorităţile la dialog direct cu opoziţia în aproape toate punctele fierbinţi ale lumii, unde există conflicte, cu excepţia Ucrainei. „Poziţia Uniunii Europene este greu să o încadrezi într-o logică firească. UE şi SUA cheamă guvernele la dialog direct cu opoziţia sau cu rebelii în absolut toate punctele fierbinţi de pe Glob, excepţie făcând Ucraina şi Statul Islamic. A existat un dialog chiar şi cu talibanii din Afganistan”, a mai subliniat Cijov. „Absolut peste tot se face apel la înţelegere, dar nu ştiu de ce nu sunt auzite apeluri la dialog direct între Kiev şi cele două autoproclamate republici populare Doneţk şi Luhansk. Dacă se proceda astfel, atunci probabil că nu erau organizate la Minsk „dansurile închipuite” în cele două încăperi diferite, ci se aşezau absolut toţi la aceeaşi masă de negocieri şi stabileau direct unele înţelegeri. Poate că astfel se făcea economie şi de timp”, a menţionat ambasadorul Rusiei la UE.

Sursa: Agenţia de presă TASS

Traducerea şi adaptarea: Draguţă Violeta

RADOR – 14 februarie