Liderii partidelor şi organizaţiilor politice maghiare din Transilvania percep în mod diferit afirmaţiei de săptămâna trecută a preşedintelui României, Klaus Iohannis, potrivit căreia în România nu există o problemă maghiară.
În materialul publicat luni de cotidianul clujean de limbă maghiară „Krónika” Hunor Kelemen, preşedintele UDMR nu a dorit să comenteze afirmaţia lui Iohannis. A adăugat însă că a discutat de mai multe ori cu Iohannis, căruia i-a prezentat problemele comunităţii maghiare. În opinia lui Kelemen nu s-a discutat până acum despre autonomia teritorială, dar în cadrul discuţiilor s-a menţionat proiectul de lege a minorităţilor care a rămas blocat în legislativ, proiect care ar garanta pentru minorităţi autonomia culturală şi care a fost susţinut la momentul prezentării de către Klaus Iohannis în calitate de lider al comunităţii germane.
Zsolt Szilágyi, preşedintele PPMT a considerat drept extraordinar că România poate avea un preşedinte de origine germană, dar a opinat că acest lucru nu poate ascunde faptul că în urma politicii naţionale a statului român comunităţile istorice din Transilvania sunt în curs de dispariţie. „Cred că şi Iohannis ar dori o Românie în care comunităţile istorice: saşii, maghiarii, secuii, şvabii nu se simt în pericol” – a precizat Szilágyi, menţionând că autoguvernarea saşilor garantată în secolul XIII ar putea fi numită astăzi drept autonomie.
Zsolt Bíró, preşedintele PCM, consideră că însăşi menţionarea problemei demonstrează că problema maghiară din România nu este rezolvată, însă în acelaşi timp a considerat un lucru firesc că preşedintele consideră drept normală atenţia Ungariei acordată situaţiei maghiarilor de dincolo de frontiere. Bíró a opinat că politica externă maghiară din Transilvania trebuie consolidată şi trebuie prezentate în UE nemulţumirile maghiarilor şi măsura dublă utillizată de puterea din România.
Balázs Izsák, preşedintele CNS, a atras atenţia asupra faptului că la conferinţa de presă de la Berlin la întrebarea dacă nu deranjează că Ungaria acordă o importanţă prea mare destinului maghiarilor din Transilvania şi a opinat că „preşedintele României a abordat corect această problemă, afirmând că între cele două ţări nu există vreun conflict”.
La rândul său László Tőkés şi-a exprimat dezamăgirea faţă de afirmaţia de la Berlin a lui Klaus Iohannis, dar a menţionat: consider drept importantă demararea dialogului, sunt dispus să discut cu oricare membru al Administraţiei prezidenţiale, însă sunt pesimist în ceea ce priveşte corespondenţa şi afirmaţiile de la Berlin ale preşedintelui României”.
MAGYAR HÍRLAP (Ungaria), 2 martie 2015
Traducerea: Imola Stănescu
