Revista presei internaţionale – 6 martie 2015

Vizita premierului italian Matteo Renzi la Moscova, după un popas la Kiev, este comentată de presa internaţională. Vizita lui Renzi în Rusia vine pe fondul acordului de la Minsk de încetare a focului, dar şi în contextul durerii şi furiei generate de asasinarea opozantului rus Boris Nemţov, remarcă EUObserver. „În Ucraina sunt necesare reforme care să garanteze autonomia tuturor teritoriilor acestei ţări”, a declarat premierul italian la Moscova, citat de presa rusă. Într-un interviu pentru Itar-Tass, Rossia 24 şi Rossiskaia Gazeta, premierul italian a menţionat că, după semnarea acordurilor de la Minsk, priveşte situaţia într-o perspectivă mult mai optimistă. Pe agenda discuţiilor dintre Renzi şi Putin s-au aflat teme ca Ucraina, lupta împotriva terorismului, conflictul sirian şi situaţia din Orientul Mijlociu, dar şi relaţiile economice bilaterale, notează Corriere della Sera. Italia va îndemna Uniunea Europeană la moderaţie şi angajament, mai degrabă decât la o confruntare cu Rusia, crede Stratfor, dar viitorul conflictului Rusia-UE este dincolo de controlul Romei. Renzi şi Putin au o lungă listă de interse comune în domeniile energiei şi comerţului, dar abilitatea lor de a se ajuta reciproc este limitată. Spre deosebire de Germania, Italia nu este deosebit de interesată de zonele pe care Rusia le vede ca sfere ale sale de influenţă, şi spre deosebire de ţări precum Polonia şi România, Roma nu se simte ameninţată de influenţa politică, economică şi militară a Moscovei în fostul bloc comunist, este de părere Stratfor. „Vladimir Putin vrea să distrugă NATO”, crede comandantul armatei americane în Europa, generalul Ben Hodges, citat de The Telegraph. Hodges a avertizat că Rusia ar putea încerca să destabilizeze un stat membru al NATO, folosind tipul de război hibrid văzut deja în estul Ucrainei. Comandantul american a cerut poziţionarea tancurilor americane în ţările aflate de-a lungul flancului estic al NATO şi a acuzat Rusia că ar încerca să instituie un control la gurile Dunării, ceea ce i-ar conferi o supremaţie asupra economiilor din sud-estul Europei, menţionează ziarul britanic. Vase de război ale mai multor ţări, detaşate într-un grup maritim NATO sub conducerea SUA, au intrat în Marea Neagră pentru a se antrena împreună cu membrii alianţei din regiune, anunţă Stars and Stripes. Şase nave aparţinând flotelor canadiană, turcă, germană, italiană şi românească alcătuiesc grupul actual. Totodată, România a anunţat că patru avioane portugheze de luptă, de tip F-16, şi 150 de militari şi civili portughezi se vor afla în lunile mai şi iunie în ţară noastră, pentru a participa la misiunile NATO de patrulare aeriană, adaugă ziarul american, amintind că directorul FBI, James Comey, a vizitat România la începutul săptămânii şi a afirmat că securitatea cibernetică şi combaterea corupţiei şi a terorismului reprezintă o prioritate atât pentru SUA, cât şi pentru România.

În acelaşi timp, Rusia lansează exerciţii militare la scară largă, în trei teritorii disputate, într-o acţiune care îi va irita pe vecinii săi şi va spori îngrijorarea NATO legată de intenţiile Moscovei, scrie Financial Times. Ministerul rus al Apărării a anunţat că exerciţiile cuprind sudul Rusiei, nordul Caucazului şi recent anexata peninsulă Crimeea, ca şi bazele militare ruseşti din Abhazia, Osetia de Sud şi Armenia, precizează The Moscow Times. Avioane de vânătoare italiene Typhoon s-au ridicat de pe un aeroport militar lituanian pentru a escorta un avion rusesc, informează Interfax. „Aparatul se îndrepta din regiunea Kaliningrad spre zona continentală a Federaţiei Ruse”, au declarat surse din armata Lituaniei. Criza din Ucraina a determinat Rusia să îşi intensifice eforturile de a-şi extinde influenţa în regiune, subliniază Stratfor. Deoarece unele ţări din apropiere, cum ar fi România şi Polonia, solicită o prezenţă mai mare a NATO de-a lungul graniţei de est a Alianţei, Moscova urmăreşte să se asigure că ţări precum Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă nu susţin iniţiativele poloneze şi româneşti. Mai mult, Kremlinul a acţionat pentru a-şi folosi influenţa existentă în regiune pentru a încuraja membrii central europeni ai UE să se opună unor sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei. Rusia înţelege că ţările din Europa Centrală sunt actori secundari în Uniunea Europeană şi nu sunt suficient de puternice pentru a bloca sancţiunile, dar Kremlinul speră că aceste ţări, şi altele, cum ar fi Grecia şi Cipru, vor ajuta la întârzierea sau atenuarea măsurilor viitoare, când sancţiunile actuale încep să expire, la sfârşitul lunii în curs.

Cristina Zaharia – Agenţia de Presă RADOR