Reapariţia preşedintelui Rusiei în public, alegerile din Israel şi situaţia din Orientul Mijlociu sunt teme predilecte ale presei internaţionale. Ziarele străine publică însă şi câteva articole referitoare la România. „Ministrul român al finanţelor, Darius Vâlcov, a demisionat la scurt timp după apelul adresat de preşedintele Klaus Iohannis”, scrie Le Monde, cu menţiunea că ministrul „este bănuit că ar fi primit mită de două milioane de euro între 2010 şi 2013, pe când era primar al oraşului Slatina”. El Mundo din Spania notează că acuzaţiile la adresa ministrului de finanţe fac parte „dintr-un lung şir de acuzaţii şi arestări” care au loc în România. Citat de New York Times, consulul onorific al României la Boston apreciază că în ţara noastră are loc „un efort fără precedent de a trage la răspundere corupţia politică, de la miniştri din guvern, până la funcţionari din administraţia locală”, şi îi elogiază pe procurori „pentru curajul de care dau dovadă”. Iar de la Sofia, cotidianul Trud anunţă că „reprezentanţi ai DNA vor merge în Bulgaria săptămâna aceasta” ca să ajute la crearea unor structuri de combatere a corupţiei şi la sud de Dunăre.
Cu remarci mai mult sau mai puţin maliţioase, presa internaţională remarcă revenirea pe scena publică a preşedintelui Rusiei. „Putin îşi face apariţia, după o absenţă misterioasă de zece zile”, titrează Washington Post şi îl citează pe liderul de la Kremlin, potrivit căruia viaţa ar fi „plictisitoare fără bârfă”. La o privire mai atentă însă, toate speculaţiile făcute în timpul lipsei lui Putin arată „cât de profund depinde acum Rusia de capriciile unui singur bărbat”, căci „în absenţa oricăror instituţii reale sau structuri alternative ale autorităţii, puterea s-a concentrat în jurul lui Putin mai mult decât în cazul oricărui alt lider, de la regimul de fier al lui Iosif Stalin”, notează oficiosul de la Washington. „Putin reapare la începutul unei săptămâni în care sunt programate festivităţi de mare amploare, pentru a marca un an de la anexarea Crimeii de către Rusia”, observă The Guardian. Cu menţiunea că „luni dimineaţa a fost anunţată începerea unor exerciţii militare neplanificate în nordul şi vestul Rusiei, cu participarea a 38.000 de trupe”. Ceea ce sugerează că Moscova nu este dispusă să cedeze în criza din Ucraina, apreciază cotidianul londonez. De dincolo de Canalul Mânecii, Le Figaro face socoteala că „Rusia, al doilea exportator mondial de petrol, ar putea pierde 135 de miliarde de dolari anul acesta din cauza căderii preţului ţiţeiului”, conform unui raport al Organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol. OPEC avertizează totodată că avântul industriei americane a petolului s-ar putea încheia la sfârşitul anului curent, prezentând o opinie pesimistă în privinţa capacităţii producătorilor americani de a rezista la prăbuşirea preţului ţiţeiului, după cum remarcă Wall Street Journal. Pe de altă parte, agenţia de presă rusă Tass apreciază că „pierderile Uniunii Europene din cauza înrăutăţirii relaţiilor cu Federaţia Rusă sunt cuprinse între 21 şi 40 de miliarde de euro”. La rândul său, Ria Novosti relatează că „premierul ucrainean i-a solicitat ministrului apărării să pună forţele armate în stare de alertă totală”, iar ministerului pentru situaţii de urgenţă să ia măsuri pentru protecţia populaţiei, „pregătind în principal adăposturi antiaeriene”.
Presa internaţională constată că premierul Israelului se regăseşte într-o situaţie destul de incomodă, în alegerile pe care le-a convocat chiar el. „În fruntea sondajelor se plasează stânga israeliană”, notează Le Monde. The Times scrie că „Netanyahu îşi mobilizează adepţii în vreme ce sondajele prevăd sfârşitul domniei lui”. De altfel, arabii israelieni, grupaţi în alianţe puternice, „l-ar putea împiedica pe premierul în funcţie să formeze o nouă coaliţie de guvernământ” la Ierusalim, citim în New York Times. Iar din Turcia, cotidianul Zaman remarcă schimbarea poziţiei Washingtonului privind reglementarea conflictului din Siria. La patru ani de la începutul războiului din Siria, soldat cu cel puţin 215.000 de morţi, „observatorii comentează că plecarea de la putere a preşedintelui Assad a devenit imposibilă”, constată ziarul turc.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
