RADOR (1 aprilie) – Negociatorii a şase puteri mondiale şi Iranul au reluat discuţiile de la Lausanne, pe tema dosarului nuclear al Teheranului, depăşind termenul limită fixat pentru ajungerea la un acord, scrie presa internaţională. Negocierile asupra disputatului program se prelungesc, părând a avea un viitor incert şi din ce în ce mai puţini diplomaţi care participă la ele, atrage atenţia Los Angeles Times. Mai optimist, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a asigurat presa rusă că «un acord de principiu ar urma să fie anunţat de şeful diplomaţiei iraniene Mohammad Zarif şi de Federica Mogherini», şefa diplomaţiei europene. Acest optimism a fost însă dezminţit de un diplomat american, care a subliniat că nu au fost reglementate toate aspectele, precizează The Washington Times. În plus, o altă sursă occidentală a estimat că un accord de principiu nu a fost încă atins, notează Le Monde. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a atenţionat că puterile mondiale ar trebui să insiste pentru un acord mai bun, care să condiţioneze orice concesie de o schimbare a comportamentului Teheranului, scrie Jerusalem Post. Netanyahu a avertizat că orice concesie oferită Iranului la Lausanne „pune în pericol Israelul, Orientul Mijlociu şi lumea întreagă”. Însă Teheranul insistă asupra ridicării sancţiunilor internaţionale, ca un prim pas pentru acordul în curs de negociere din Elveţia, notează Tehran Times. Cu sau fără acord, negocierile cu Iranul au dat roade, crede The Washington Post, afirmând că atenta întreţinere a coaliţiei de negociere de către Obama, deşi i-a slăbit mâna în Ucraina şi Siria, a contribuit la menţinerea presiunii asupra Teheranului. Pentru iranieni, negocierile sunt un prim test care să le arate dacă SUA pot învăţa să se acomodeze cu reafirmarea Iranului ca o putere persană, opinează The New York Times. Dar, chiar dacă se va ajunge la un acord până pe 30 iunie, şansele de refacere a relaţiei dintre Iran şi SUA sunt mici, după patru decenii de ostilitate, care nu se va şterge uşor, crede ziarul american.
Comandantul forţelor NATO în Europa, generalul Philip Breedlove, a declarat, la Bucureşti, că Alianţa va decide
în viitorul apropiat cu privire la pre-poziţionarea de armament greu în România, anunţă Stratfor. România este pregătită să găzduiască tehnică militară grea a NATO, scrie Itar-Tass. Breedlove a amintit că soldaţii americani au luat parte la exerciţiul Atlantic Resolve destinat să demonstreze disponibilitatea NATO de a-şi apăra membrii estici, reţine Fox News. Turcia şi România reprezintă un nod crucial în strategia americană de a împrejmui Marea Neagră cu un arc de aliaţi, analizează Stratfor. Turcia, deşi a participat la exerciţiile NATO din Marea Neagră, alături de România şi Bulgaria, a încercat să-şi menţină poziţia neutră, însă recenta vizită a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan la Kiev, urmată de călătoria sa la Bucureşti, pot face Moscova să se întrebe dacă Turcia nu înclină către Vest, crede publicaţia americană. În cadrul vizitei la Bucureşti, scurtată de o serie de probleme interne din ţara sa, Erdogan a discutat despre impulsionarea comerţului şi despre exerciţiile comune în cadrul NATO, scrie Sabah. Într-un moment în care regiunea este implicată în conflicte, Turcia este decisă să găzduiască comandanţi de top ai aliaţilor din NATO, la Conferinţa pentru forţele aeriene şi spaţiale (ICAP 2015), la Istanbul, începând de azi, anunţă Hurriyet Daily News. Între timp, exerciţiile internaţionale Light-2015, de căutare şi salvare, au început la Konya, în provincia centrală Anatolia, cu participarea Azerbaidjanului, Ungariei, României, Spaniei, Republicii Turce a Ciprului de Nord şi SUA, plus Forţele Armate ale Turciei. Exerciţiile, lansate pe 30 martie, vor continua până pe 10 aprilie, scrie ziarul turc.
Probleme economice au şi rezonanţă militară. Franţa şi Germania au îndemnat UE să stopeze finanţarea terorismului, relatează Wall Street Journal. Parisul şi Berlinul propun şi un program comun de investiţii, anunţă Le Monde. Proiectele franco-germane se axează pe finanţarea de reţele transfrontaliere de electricitate şi gaz, fonduri comune ale UE vizând promovarea energiilor regenerabile şi eficienţa energetică, investiţii în sectoare industriale cheie, cum ar fi nanoelectronica şi biotehnologiile, precizează Le Monde. Germania va cofinanţa cu până la 200 de milioane de euro noua generaţie de sateliţi militari CSO, dezvoltaţi de Franţa, informează L’Opinion. Cu această capacitate, completată de un program de drone, în partenariat cu Italia, cele două capitale contribuie la integrarea politicii de apărare europeană.
Cristina Zaharia
