Revista presei internaţionale – 8 aprilie 2015

Acordul cu privire la programul nuclear iranian, negociat de Iran cu Statele Unite şi ţările europene din aşa-zisul Grup 5+1, pune pe jar Israelul, care se gândeşte să îl blocheze. În Europa, Grecia rămâne în centrul disputelor din Uniunea Europeană, iar eventalitatea falimentului ei pune în discuţie însăşi moneda euro. Cam acestea ar fi principalele subiecte care se regăsesc pe prima pargină a ziarelor străine.
„Israelul urmează să convingă Congresul american să adopte o lege care să prejudicieze aocrdul cu Iranul”, titrează ziarul israelian „Ha’aretz”. Dintr-un articol al aceluiaşi ziar, aflăm că, „în următoarele săptămâni, Israelul va deschide două linii de atac prin care să blocheze – sau dacă nu, măcar să modifice – acordul internaţional nuclear cu Iranul, şi anume: va interveni printre senatorii republicani şi va continua să exercite presiuni asupra Casei Albe în vederea unor aşa-zise ‘îmbunătăţiri’ care, în opinia sa, ar trebui aduse acordului”. Cât succes va avea tentativa israeliană este greu de estimat, pentru că, în ziarul italian „La Repubblica”, preşedintele american Barack Obama afirmă: „Acordul cu Iranul vizând armele nucleare nu depinde de recunoaşterea Israelului”. Dar tot Barack Obama îi asigură pe israelieni că „Statele Unite vor apăra întotdeauna Israelul în faţa oricărui atac”, adaugă „La Repubblica”. În cotidianul turc „Radikal”, ministrul israelian al apărării, Moshe Yaalon, nu se arată prea convins şi afirmă că „acordul nuclear cu Iranul este o greşeală istorică”, subliniind că, „în urma acordului, orice obstrucţie din calea Iranului va fi eliminată, ceea ce va însemna creşterea unor venituri care se vor transforma în sprijin pentru terorism”. „Acordul nuclear a evitat un război în Orientul Mijlociu”, este însă de părere Sadegh Kharazi, fost ambasador al Iranului la ONU şi fost vicepremier în guvernul lui Mohammad Khatami, în ziarul spaniol „El Mundo”. „SUA şi Europa nu au fost niciodată sincere cu Iranul, au dus o propagandă falsă împotriva noastră, dar acum trebuie să avem încredere în ei”, subliniază fostul oficial iranian. Într-o Europă deloc liniştită, în afara conflictului din Ucraina, Grecia şi apropiatele alegeri din Marea Britanie sunt cele care agită apele. „Britanicul Tony Blair îl critică pe David Cameron pe tema referendumului vizând rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană”, relatează cotidianul american „The Wall Street Journal”. Şi tot din „The Wall Street Journal” aflăm că, în opinia fostului premier britanic, „referendumul vizând rămânerea în UE riscă să transforme Regatul Unit într-un reprezentant de parohie, simplu spectator la problemele cu care se confruntă lumea”. Presa britanică însă îi aduce premierului Cameron alte critici, mult mai puţin grave. „David Cameron nu ştie cum să mănânce un hot dog”, titrează publicaţia „Metro”. Iar alte ziare, precum „The Independent” şi „Daily Mirror” remarcă şi ele păcatul, subliniind că „David Cameron a mâncat un hot dog folosind furculiţa şi cuţitul”. Un alt eveniment atrage însă în mod special atenţia presei: este vorba despre vizita de astăzi a premierului grec Alexis Tsipras la Moscova, unde se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin. „Tsipras soseşte la Moscova cu un caiet plin cu deoleanţe”, titrează ziarul francez „Le Monde”. „Va salva Putin Grecia lui Tspras?”, se întreabă publicaţia rusă „Moscow Times”. „Moscova i-ar putea da bani Greciei, dar asta nu va rezolva nici problemele Moscovei şi nici pe cele ale Atenei”, estimează un politolog în acelaşi ziar. „Grecia are la dispoziţie două săptămâni ca să acţioneze în vreun fel”, se arată într-un articol din „The New York Times” preluat de cotidianul elen „Kathimerini”. „Grecia trebuie să-şi pună teoria în practică, şi asta curând”, subliniază acelaşi ziar. Dar, până una-alta, după cum informează publicaţia portugheză „Diário de Notícias”, „parlamentul grec a aprobat în zorii zilei de ieri înfiinţarea unei comisii de anchetă pentru analizarea condiţiilor care au obligat Grecia să semneze primul acord de ajutorare din 2010 şi a cauzelor creşterii datoriei”. „Dar dacă te gândeşti prea mult la datoriile Greciei începe să te doară capul”, opinează cotidianul britanic „The Telegraph”. „Numai grecii ştiu dacă pe 9 aprilie îşi vor achita datoria către FMI. Orice alte ipoteze sunt numai speculaţii.  Dacă noile fonduri salvatoare nu vor fi vărsate curând, singurul drum previzibil este în jos. Cât de jos? Nimeni nu ştie”.

Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR