Întâlnire istorică la nivel înalt SUA-Cuba

Delegaţii din 35 de ţări din nordul, sudul şi centrul Americii se reunesc în Panama în ceea ce se aşteaptă să fie un summit al Americilor cu adevărat istoric. Va fi nu doar prima participarea a Havanei, dar şi momentul în care foştii inamici, SUA, prin Barack Obama, şi Cuba, prin Raul Castro, se vor aşeza în jurul aceleaşi mese. Cei doi lideri au avut şi o primă convorbire telefonică, în condiţiile în care Departamentul de Stat american analizează scoaterea Cubei de pe lista ţărilor care susţin terorismul.
Corespondenţă din Washington – Reporter: Doina Saiciuc – După o jumătate de secol de ostilitate, pentru prima dată un preşedinte american urmeaza să se întâlnească cu un preşedinte cubanez. Înainte unei îndelungi anticipate potenţiale întâlniri în Panama cu preşedintele cubanez Raul Castro, preşedintele Obama a semnalat că Administraţia americană va scoate curând Cuba de pe lita statelor care sponsorizează terorismul. Cu câteva ore înainte de a sosi în Panama, unde amândoi preşedinţii participă la un summit regional, Barack Obama a arătat că Departamentul de Stat a încheiat procesul de revizuire a prezenţei Cubei pe lita pe care figurează alături de alte 3 state: Iranul, Siria şi Sudanul. Întâlnirea cu Castro va testa, spun observatorii, puterea diplomaţiei personale, când cei doi lideri vor încerca să depăşească diferenţele care au obstrucţionat relansarea relaţiilor diplomatice americano-cubaneze, între care restricţiile impuse diplomaţilor americani în Havana.
Summitul din acest an al Americilor este primul după 1962 care include Cuba, oferindu-i lui Castro o bună oportunitate de a demonstra că ţara sa poate fi un jucător responsabil pe scena mondială. Miercuri, înainte de a pleca în turneul său în Caraibe şi în America de Sud, preşedintele Obama a avut o convorbire telefonică cu Raul Castro. A fost a doua convorbire telefonică în mai mult de 50 de ani dintre un preşedinte american şi unul cubanez. Joi, SUA şi Cuba au avut o întâlnire la cel mai înalt nivel diplomatic de la tăierea relaţiilor dintre cele două ţări, cu mai mult de jumătate de secol în urmă, când SUA au rupt relaţiile diplomatice cu Cuba impunându-i un embargou comercial în 1961, după revoluţia care i-a adus la putere pe comuniştii lui Fidel Castro. Un an mai târziu, Uniunea Sovietică a adus rachete nucleare în Cuba, iar un război atomic a fost evitat la limită.
Secretararul de stat John Kerry s-a întâlnit în spatele uşilor închise, în Panama, cu ministrul cubanez de externe Bruno Rodriguez. Niciuna dintre părţi nu a dat detalii, dar în topul negocierilor este ştergerea Cubei de pe lista ţărilor care sponsorizează terorismul.
„Nu voi vorbi despre conţinutul recomandării Departamentului de Stat care a fost trimisă Casei Albe” – a spus cu două ore în urmă, în conferinţa sa de presă de la Departamentul de Stat, adjunctul purtătorului de cuvânt, Jeff Rathke. „Întâlnirea dintre secretarul de stat Kerry şi ministrul de externe cubanez Rodriguez a fost lungă şi foarte constructivă din punctul nostru de vedere. Sigur că ne aflăm în cursul negocierilor pentru restabilirea relaţiilor diplomatice. În ultimele câteva luni am purtat discuţii privind drepturile omului, comunicaţiile, imigrarea, chestiuni maritime”.
Unele voci spun că este posibil ca preşedintele Obama să facă un anunţ oficial în acest sens chiar în timpul summitului. Oficialităţi americane recunosc că ostilitatea regională crescândă faţă de SUA a fost un factor major în reapropierea faţă de Cuba. Expertul în studii latino-americane de la Consiliul pentru Relaţii Externe din Washington, Shannon O’Neil, spune că simbolismul contează în mod particular la acest summit. Prezenţa lui Castro este ea însăşi o ştire. Andrew Schlewitz, profesor de studii latino-americane la Universitatea Grand Valley State, spune că sondaje recente arată că în SUA există o amplă susţinere pentru dezgheţarea relaţiilor:
Andrew Schlewitz: Un sondaj din 2014 al Consiliului Atlantic identifică faptul că 56% dintre americani preferă sau salută normalizarea, 63% dintre rezidenţii din Florida şi 64% din locuitorii oraşului Miami, acolo unde este cea mai mare concentrare de cubanezi americani.
Reporter: Demersul a atras însă opoziţia furioasă a mai multor membri ai Congresului, în special din partea celor care reprezintă extinsa populaţie cubanezo-americană din Florida.