Discursul preşedintelui României, Klaus Iohannis, la recepţia de Ziua Europei

iohannisDle preşedinte Ion Iliescu, dle preşedinte Emil Constantinescu, Preafericirea Voastră, Înalt Preasfinţia Voastră, stimaţi reprezentanţi ai cultelor, dle prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, stimaţi membri ai Parlamentului României, Excelenţele Voastre, doamnelor şi domnilor ambasadori şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice, stimaţi invitaţi, dragi cetăţeni europeni, doamnelor şi domnilor, puţine zile din calendar au darul de a vorbi, deopotrivă, despre trecut, prezent şi viitor. Puţine zile sunt încărcate, în egală măsură, de amintirea unnor evenimente dureroase din istorie, dar şi de speranţă. 9 mai este o asemenea zi. Mă bucur că avem ocazia de a o celebra împreună şi vă mulţumesc că sunteţi aici. Marcăm Ziua Europei, dar şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Această zi este însă una aparte, şi pentru că se împlinesc 138 de ani de la momentul proclamării Independenţei de Stat a României, obţinută cu jertfa a mii de români. Toate acestea se cuvin a fi amintite şi onorate astăzi. Au trecut 65 de ani de la declaraţia lui Robert Schuman, care a pus bazele proiectului de integrare europeană, prin crearea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului. Curajul, viziunea şi acţiunea unor lideri politici precum: Konrad Adenauer, Robert Schuman, Jean Monnet, Alcide de Gasperi, Walter Hallstein a însemnat începutul celei mai lungi perioade de pace şi prosperitate pentru statele care au fost parte din acest proiect.
Stimaţi invitaţi, doamnelor şi domnilor, despre Europa s-au spus şi se pot spune multe lucruri. Europa cetăţenilor este un spaţiu al libertăţii şi democraţiei, al dialogului şi diversităţii, al prosperităţii şi şanselor egale. Aş vrea să folosim acest proiect pentru a reflecta la ce ne dorim să fie Europa pentru fiecare dintre cetăţenii săi şi cum o putem face mai puternică, în serviciul lor. Perioada pe care o traversăm nu este una deloc simplă./csimion/sdm2
Numeroase provocări, de la cele de securitate, la cele economice, de la cele instituţionale, la cele legate de migraţie, ne încearcă angajamentul, determinarea şi capacitatea de acţiune comună. Trebuie să fim conştienţi de ele, dar să nu ne sperie! Nu există construcţie durabilă, care să nu fi avut de trecut teste şi de înfruntat circumstanţe. În faţa provocărilor de securitate, trebuie să fim solidari! În faţa xenofobiei şi extremismului, să fim uniţi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor, a valorilor toleranţei şi incluziunii, a unităţii în diversitate, care exprimă cel mai bine esenţa UE. În faţa scepticismului şi îndoielii, să fim curajoşi în a continua şi consolida procesul de integrare europeană şi de extindere. În faţa dificultăţilor economice, să răspundem prin soluţii comune şi instituţii eficiente. Avem nevoie de o uniune economică şi monetară puternică, cu o uniune bancară funcţională. Avem nevoie de o piaţă internă fără bariere şi de o uniune a energiei care să ne asigure securitatea energetică! Trebuie să consolidăm spaţiul Schengen, ca singură opţiune viabilă pentru siguranţa cetăţenilor noştri. Trebuie să continuăm extinderea UE, pentru că astfel vom deveni mai puternici. Doamnelor şi domnilor, am sărbătorit recent împlinirea a zece ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE, un moment deosebit pentru toţi românii, acum cetăţeni europeni cu drepturi depline. România este astăzi nu doar un stat profund ataşat valorilor care definesc UE şi un puternic susţinător al adâncirii procesului de integrare europeană, România este o sursă de stabilitate şi democraţie, într-o regiune complicată, un partener angajat în susţinerea statului de drept, în apărarea libertăţii fundamentale şi în promovarea economiei de piaţă.
După mai mult de opt ani de la momentul aderării, putem afirma că am pornit pe un drum ireversibil şi am parcurs etape importante. Dar procesul de integrare nu este încă finalizat. Am convingerea că, în scurt timp, vom face paşi semnificativi pentru a deveni membri ai Spaţiului Schengen. Adoptarea monedei unice, euro, reprezintă, fără îndoială, cel mai important proiect de ţară după aderarea României la UE. Aderarea la Zona Euro impune însă o pregătire serioasă şi un efort susţinut şi bine coordonat în următorii ani din partea tuturor actorilor relevanţi politici, guvernamentali, bancari. Sunt convins că în acest fel vom putea să îndeplinim acest angajament şi să răspundem aşteptărilor pe care românii le au. În final, doresc să urez cetăţenilor români şi tuturor cetăţenilor europeni „La mulţi ani!”. La mulţi ani, Europa!”