Orientul Mijlociu, punctul nevralgic, concentrează atenţia comentatorilor din presa internaţională, atât din perspectiva înaintării Statului Islamic, cât şi ca urmare a valului de emigranţi ce se revarsă asupra Europei. „O lovitură grea pentru guvernul irakian: gruparea jihadistă ISIS susţine că are controlul total asupra oraşului Ramadi”, notează The Telegraph, în timp The Guardian precizează că Ministerul Apărării din Irak a trimis întăriri, iar La Libre Belgique menţionează că forţele jihadiste s-au apropiat de oraşul antic Palmyra, înscris în patrimoniul mondial UNESCO. Ziarul belgian menţionează şi că raidurile aeriene au fost reluate de coaliţia arabă în Yemen după expirarea armistiţiului umanitar. În ceea ce priveşte discuţiile ONU privind Siria, The Guardian le numeşte „un joc al aşteptării în timp ce ţara arde” şi scrie despre obiectivele modeste pe care şi le-a stabilit ONU pentru Siria: menţinerea canalelor de comunicare deschise, în timp ce aşteaptă rezolvarea conflictului regional. Problema refugiaţilor din zona Orientului Mijlociu determină Europa să caute soluţii. La Libre Belgique anunţă că UE lansează o operaţiune navală împotriva activităţii traficanţilor din Marea Mediterană care exploatează situaţia migranţilor ce vor să ajungă în Europa. Această misiune fără precedent va implica desfășurarea de nave de război și avioane de supraveghere ale armatelor europene în apropierea Libiei, devenită sursă principală a traficului. Pe de altă parte, „Franţa se opune planurilor UE de impunere de cote privind relocarea imigranţilor, ultimul dintr-o serie de propuneri eşuate ale Comisiei Europene”, subliniază EU-Observer. De asemenea, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, susţine că UE nu poate primi toţi imigranţii care se refugiază pe ţărmurile europene şi o soluţie ar fi crearea unei politici de repatriere, potrivit publicaţiei Polska The Times căreia oficialul european i-a acordat un interviu. „UE se află în faţa unor alegeri dificile în privinţa vecinilor săi”, titrează EU-Observer. „Vechea Politica Europeană de Vecinătate nu a reușit să-şi atingă obiectivul, acela de a transforma vecinătatea UE într-o sferă a democrației liberale și a economiei de piață”, constată EU-Observer şi adaugă: „În locul construirii unui „inel de prieteni,” UE este acum înconjurată de un „inel de foc”. Totuşi, NATO este „gata să ajute” la operaţiunea europeană anti-imigraţie din Marea Mediterană, conform secretarului general al alianţei, mai scrie EU-Observer. Între timp Franţa, Germania şi Italia au convenit asupra unui proiect privind drona europeană, consemnează Le Monde, iar Le Soir menţionează iniţierea de studii tehnice pentru crearea unui prototip al unei drone de recunoaştere, care să fie gata până în 2025. Rzeczpospolita scrie despre „Speranţele deşarte ale Ucrainei” şi explică: „Preşedintele Putin i-a convins pe liderii Uniunii că în Europa nu mai există zone de influenţă, iar Kievul va plăti pentru acest lucru”. Între timp, negocierile ruso-americane privind acordul de pace pentru Ucraina continuă cu vizita înaltului responsabil al Departamentului de Stat, Victoria Nuland, la Moscova la doar câteva zile după ce secretarul de stat John Kerry a discutat cu preşedintele Putin în staţiunea Soci, anunţă New York Times. Pe de altă parte, The Moscow Times precizează că Rusia închide coridorul de transport al muniţiilor şi a tehnicii militare în Afganistan prin teritoriul Federaţiei Ruse, conform unui decret semnat de premierul Medvedev.
Iulia Lăpădat
