Presa internaţională acordă spaţii ample întâlnirii la nivel înalt pe care au avut-o la Bruxelles secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Potrivit Kiyv Post, liderul Alianţei Nord-Atlantice a cerut Rusiei să-și retragă toate trupele și armamentul greu din estul Ucrainei și să înceteze susținerea acordată separatiștilor proruși din regiune. Daily Mail scrie că Jens Stoltenberg i-a transmis lui Lavrov că este îngrijorat de numărul mare de exerciţii militare desfăşurate de Rusia şi anunţate în ultimul moment. Publicaţia comentează că NATO a criticat în mai multe rânduri Rusia pe motiv că sprijină separatiştii din estul Ucrainei însă Moscova respinge de fiecare dată criticile potrivit cărora ar susţine revolta din ţara vecină. Ziarul turcesc de limbă engleză Today’s Zaman aminteşte că în Georgia preşedintele a avertizat că Rusia urmăreşte să îşi folosească forţele armate pentru a se extinde în fostele state sovietice şi a lansat un apel ţărilor vestice să rămână ferme în faţa a ceea ce a numit agresiunea rusească.
În spatele demersurilor diplomatice, tensiunile par să se amplifice între NATO şi Rusia după ce premierul de la Moscova Dmitri Medvedev a abrogat un decret care permitea tranzitul echipamentelor militare NATO pe teritoriul Rusiei în drum spre Afganistan. Secretarul general adjunct al NATO Alexander Vershbow a anunţat că Alianţa Nord-Atlantică va introduce noi sancţiuni împotriva Rusiei, în cazul în care aceasta va încălca acordurile de la Minsk cu privire la situaţia din Ucraina. Potrivit Rosbalt, adjunctul secretarului general NATO susţine că pentru Alianţă nu este clar nici în momentul de faţă dacă Rusia întreprinde măsurile necesare pentru a realiza acordurile de la Minsk.
Pe de altă parte, la Adunarea Parlamentară a NATO Ucraina a reuşit să obţină inluderea în textul final al rezoluţiei a perspectivei canditurii la Alianţă. Agenţia Unian scrie că reprezentanţi ai delegaţiei parlamentare ucrainene la NATO au precizat că în textul final au fost incluse paragrafe privind recunoaşterea schimbării de politică de la Kiev privind restaurarea traseului euro-atlantic.
Conflictul din Ucraina nu este singurul punct fierbinte pe harta ameniţărilor la adresa securităţii mondiale. În acest context, presa internaţională continuă să aloce spaţii ample pericolului reprezentat de gruparea ISIS. Daily Mail notează că în Irak autorităţile au închis porţile Bagdadului persoanelor care încearcă să se refugieze din calea grupării extremiste şi că peste 20.000 de persoane sunt prinse în „ţara nimănui, la dispoziţia hoardelor ISIS care avansează după căderea oraşului Ramadi”. Iar Independent comentează că „în urma cele mai rele înfrângeri a Irakului în războiul cu militanţii islamişti, acum bătălia se dă pe drumul spre Bagdad”. New York Times notează că o furtună de nisip a arătat limitările formidabilei forţe americane de atac aerian, care nu a putut organiza atacuri din cauza vremii. Totodată, căderea oraşului Ramadi indică incapacitatea militară a Irakului de a întări şi asigura resurse pentru trupele aflate sub atacurile puternice ale ISIS.
Publicaţia americană aminteşte şi despre cazul unui român răpit în Burkina Faso, incident revendicat de o grupare jihadistă intitulată Al-Mourabitoune. New York Times comentează că răpirea are loc la numai cinci zile după ce gruparea a jurat credinţă organizaţiei radicale islamiste ISIS şi că anunţul publicat de răpitori pe internet „trezeşte temerile că ostaticul, un fost agent de pază, ar putea împărtăşi aceeaşi soartă cu cei şase captivi vestici care au fost decapitaţi de ISIS sau ramurile sale”.
Deşi umbrită de marile crize şi provocări la adresa securităţii cu care se confruntă mapamondul, desemnarea oficială a capitalelor culturii europene pentru 2019 nu a scăpat presei internaţionale. Miniştrii culturii din statele membre ale Uniunii Europene au confirmat oficial la Bruxelles că oraşele Plovdiv din Bulgaria şi Matera din Italia vor deveni peste 4 ani „Capitale Europeane ale Culturii”. Novinite scrie că Plovdiv a câştigat în Bulgaria titlul de candidat pe 5 septembrie 2014, având drept competitori Sofia, Varna, Veliko Tarnovo, Ruse şi Burgas. Iar agenţia italiană Ansa comentează că Matera este cel de al patrulea oraş din peninsulă care este numit „Capitală Europeană a Culturii”, după Florenţa, Bologna şi Genova.
Florin Matei – Agenţia de Presă RADOR
