Vechi obiceiuri precreştine sau creştine sunt readuse în actualitate în fiecare an în judeţul Olt, odată cu sărbătoarea Rusaliilor, când cetele de căluşari colindă satele din judeţ, iar cultul morţilor îi determină pe localnici să se oprească din activităţile în gospodărie şi să meargă la mormintele familiei. În ziua de Rusalii, femeile merg la mormintele celor decedaţi din familie, iar în drum spre acestea lasă din loc în loc frunze de nuc şi usturoi, pentru ca spiritele morţilor să se călăuzească astfel înapoi spre locurile de veci, după ce s-au întors acasă la Joii Mari, înainte de Paşte. Tot de Rusalii se împart cireşe şi căni pline cu apă pentru cei morţi, tradiţiile, respectate în judeţ, spunând că nu este bine să fie mâncate niciun fel de fructe sau legume până ce nu se imparte să mănânce şi cei morţi. De Rusalii, una dintre cele mai importante tradiţii încă vie în aproximativ 40 de comune din judeţ este cea a Căluşului. O ceată formată din 7-9 sau 11 căluşari şi un mut colindă uliţele satului şi joacă în curţile localnicilor ce îi răsplătesc cu mâncare şi vin. Costumele căluşarilor sunt albe, împodobite cu beţe colorate, batiste cusute în casă, pălăriile au mărgele şi panglici colorate. Cea mai importantă recuzită a căluşarilor este steagul, o prăjină lungă de 4-5 m, în vârful căreia se leagă plante (usturoi, pelin) şi un prosop cusut, în care se pune sare. Steagul se poartă de călusari tot timpul jocului. Nelipsit din mijlocul jocului este omul mascat, numit mut. El are un rol foarte important în mijlocul căluşarilor. Explicaţia apariţiei mutului în jocul căluşăresc este, conform muzeografilor, având în vedere că obiceiul se practică vara, în perioada marilor călduri, şi că mişcările jocului sunt foarte repezi, atunci când dădeau semne de oboseală căluşarii, intervenea mutul cu diferite mişcări hazlii, dând un timp de repaus jucătorilor. În vechime, Sărbătoarea Rusaliilor ţtinea trei zile, timp în care erau interzise muncile la câmp sau activităţile în gospodărie, oamenii mergeau la biserică, ascultau slujbele religioase şi purtau cu ei în permanenţă pelin şi usturoi. Perioada Rusaliilor este considerată una de intensă comunicare între lumea viilor şi a morţilor. Obiceiurile de Rusalii privesc atât viaţa omului, cât şi pe cea a animalelor, dar şi viata câmpurilor şi a semănăturilor, având, şi un caracter agrar, spun specialiştii. De aceea, căluşarii erau duşi în casă, în oborul oilor şi grajdul vitelor, în lanurile de grâu, pentru a alunga ielele ce îşi făceau apariţia de Rusalii. Ciclul obiceiurilor de vară continuă cu sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica.
(1 iunie)
