Evenimentele politice din România sunt comentate pe larg în presa internaţională. Premierul României, Victor Ponta, a fost interogat vineri dimineaţă la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru suspiciuni privind fals în documente, spălare de bani şi complicitate la evaziune fiscală, scrie „EU Observer”. Publicaţia americană „Stars and Stripes” notează, la rândul ei, că „preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a cerut premierului Ponta, să demisioneze din funcţie”. „Victor Ponta este cel mai proeminent suspect identificat de procurorii DNA, pe măsură ce acţiunile anticorupţie din România s-au intensificat în ultimele luni” – subliniază „New York Times” şi precizează că „în 2014, DNA a înregistrat un număr record de 1.051 de condamnări în dosare de corupţie”.
Situaţia economică şi financiară a Greciei face şi astăzi obiectul unor analize în presă. Atena a amânat plata ratei de 300 de milioane de euro către FMI – scrie „Financial Times” şi consideră că această decizie reduce speranţa reluării negocierilor cu creditorii internaţionali. „Gestul aventuros al Greciei, de a cupla toate cele patru rate către FMI, totalizând 1,6 miliarde de euro, zdruncină piaţa de acţiuni şi ameninţă poziţia ocupată de Grecia în zona euro”, scrie de la Atena „Kathimerini”. „Este pentru prima dată când o ţară dezvoltată adoptă această opţiune de cuplare a ratelor – manevră de urgenţă permisă, însă, de FMI”, comentează publicaţia elenă. Ziarul aduce în discuţie şi un sondaj de opinie finalizat ieri care subliniază că a scăzut sprijinul publicului elen pentru stilul dur de negociere al guvernului de la Atena. „47% dintre greci nu sunt de acord cu modul în care conduce guvernul elen negocierile, în timp ce numai 39% agreeaza poziţia cabinetului lui Tsipras”, notează „Kathimerini”.
Situaţia din estul Ucrainei este departe de a se linişti. Forţele ucrainene au respins atacul a aproximativ 1000 de luptători separatişti proruşi şi au capturat cel puţin 12 dintre ei, inclusiv un cetăţean rus, a declarat ieri preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, după cum notează „New York Times”. „Preşedintele ucrainean a descris lupta ca fiind o demonstraţie de forţă a armatei, pe care se străduieşte să o consolideze de la preluarea conducerii ţării”, subliniază ziarul american. De altfel, aminteşte ziarul, escaladarea violenţelor în estul Ucrainei a făcut obiectul unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU. În acest context, ambazadorul Rusiei la ONU, Vitali Churkin, a declarat că guvernul de la Kiev şi susţinătorii săi occidentali sunt duplicitari. „Autorităţile de la Kiev au devenit dezgustătoare şi nu respectă acordul de la Minsk. Situaţia poate scăpa de sub control şi poate avea consecinţe neprevăzute”, a avertizat Churkin, citat de „New York Times”. „Kyiv Post” redă declaraţiile preşedintelui Poroşenko, care a afirmat că „Ucraina va lua înapoi Crimeea şi îşi va întări graniţa cu Rusia”. „Crimeea este prioritatea noastră şi reîntoarcerea ei în Ucraina reprezintă o misiune extrem de dificilă, dar vom face tot posibilul să o aducem înapoi”, a subliniat Petro Poroşenko citat de ziarul kievean.
Magda Baciu
