Rezumând tratativele purtate de Atena cu UE şi cu instituţiile financiare mondiale, The Telegraph titrează: „Grecia se joacă cu zeii UE”. În actuala criză a datoriilor, nu departe de o comedie bufă, răbdarea zeităţilor – întruchipate de Banca Centrală Europeană, FMI şi alţi creditori – a fost serios pusă la încercare. Întrebarea care se pune acum este dacă dezastrul se va lăsa numai asupra Greciei sau dacă grecii îi vor trage în jos cu ei şi pe zeii UE, comentează The Telegraph. În faţa Casandrelor care, în presa lumii, propagă panica şi catastrofa ieşirii Greciei din zona euro, atenienii îşi păstrează calmul olimpian, constată Le Monde. Discuţiile dintre creditori şi oficialii greci, la nivel tehnic, continuă, precizează Kathimerini. Propunerile greceşti vor fi analizate de Eurogroup, iar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a declarat încrezător că ar fi posibil un acord până la finele săptămânii. Care sunt consecinţele geopolitice în cazul Grexit? întreabă La Croix şi răspunde: o slăbire a UE la periferie. Iar pentru Rusia, care s-a apropiat de Atena după victoria lui Alexis Tsipras, Grexit ar fi ocazia mult visată de a-şi restabili sfera de influenţă în Europa de Sud, avertizează La Croix.
Într-o mutare care va spori, probabil, tensiunile cu Rusia, secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a confirmat că SUA vor amplasa armament greu în ţările cuprinse între Marea Baltică şi Balcani, anunţă The Washington Post. Deşi Washingtonul a declarat că armamentul nu va fi stocat permanent, Rusia se opune categoric suplimentării de arsenal la graniţele sale, notează Interfax. Moscova a avertizat cu măsuri de ripostă, cum ar fi creşterea numărului de soldaţi în apropiere de teritoriul NATO, precum şi plasarea mai multor rachete pe teritoriul strategic Kaliningrad, care se învecinează cu Polonia şi Lituania, reţine Stars and Stripes. Decizia este, de asemenea, de natură să provoace nelinişte în unele zone ale alianţei, cum ar fi Germania, unde opiniile sunt amestecate în ceea ce priveşte eforturile de consolidare a poziţiei NATO pe flancul estic, scrie Der Spiegel. Măsura mult aşteptată nu va plasa trupe americane la aceste baze temporare, chiar dacă Estonia, Letonia şi Lituania au solicitat în mod expres ca NATO să facă acest lucru, aminteşte The Wall Street Journal. Ideea este de a salva costurile de transport pentru Pentagon, care a trebuit să mute echipamente încoace şi încolo, pentru fiecare exerciţiu. Dar amplasând echipamentele la aceste baze ajută şi pentru a demonstra determinarea Americii în regiune, adaugă ziarul american. Pe fondul tensiunilor cu NATO, nava amiral a Rusiei, Flota Mării Negre, se îndreaptă spre Oceanul Atlantic cu un grup de nave de escortă, în contextul în care Moscova face eforturi de a-şi proiecta puterea militară mult dincolo de limitele Mării Negre, în Mediterană, şi mai departe, anunţă The Moscow Times. Flota Mării Negre a încheiat o serie de exerciţii comune cu marina chineză, în Marea Mediterană, în luna mai, iar recent a finalizat o altă serie de manevre cu marina egipteană, la începutul acestei luni, aminteşte ziarul moscovit.
Miniştrii de externe ai UE au decis lansarea primei faze a operaţiunii Eunavfor Med, destinată destructurării reţelelor de traficanţi de imigranţi ilegali care operează pe malul libian, informează Le Monde. Pentru a distruge ambarcaţiunile utilizate de traficanţi, UE încearcă să obţină undă verde de la ONU, care nu îşi va da acordul fără cel al libienilor, atenţionează Les Echos. În cadrul noii operaţiuni, peste zece ţări vor participa cu cinci vase de război, două submarine, şase avioane şi elicoptere, două drone şi circa o mie de militari europeni, pentru a identifica traficanţii, adăugă El Pais. Totodată, autorităţile din Niger susţin că între 80.000 şi 120.000 de imigranţi au trecut graniţa dintre Niger şi Algeria sau Libia, pentru a ajunge în Europa, scrie Il Giornale, citând cotidianul algerian „ElKhabar”. „Ne aflăm la o răscruce şi trebuie să decidem dacă evenimentele din Mediterana constituie problema tuturor sau doar a ţărilor din regiune. Pentru noi, pentru Italia, Europa ar trebui să fie un far al civilizaţiei, nu un zid al temerii”, conchide premierul italian Matteo Renzi, într-un comentariu publicat în The Guardian.
Cristina Zaharia – Agenţia de Presă RADOR
