Europa şi crizele care o asaltează, de la cea a Greciei, la cea a refugiaţilor provocată de ascensiunea Statului Islamic, se află în centrul atenţiei presei internaţionale. „Discuţiile la nivelul miniştrilor de finanţe ai zonei euro s-au întrerupt fără a fi convenit un acord”, sporind preocupările privind intrarea Atenei în incapacitate de plată, scrie ziarul elen Kathimerini, cu menţiunea că o nouă întâlnire va avea loc sâmbătă. „Criza bancară limitează opţiunile premierului Alexis Tsipras în negocierea unor condiţii mai favorabile de creditare şi îl împinge la compromis”, estimează Wall Street Journal. Financial Times face socoteala că, de la începutul anului, în Grecia se închid aproape 60 de firme zilnic. Citat de Le Soir, preşedintele Consiliului European întrevede un „happy end” pentru negocierile dintre Atena şi creditorii săi. Dar în definitiv, ce ar putea avea în comun premierul elen şi creditorii ţării sale? – se întreabă cotidianul portughez Diario de Noticias şi răspunde că „ambele părţi doresc alegeri anticipate”, dar din motive diferite, creditorii sperând într-un eşec al premierului elen la urne, în vreme ce acesta din urmă ar miza pe obţinerea majorităţii. Un pas riscant, care creează alarmă la Madrid şi Lisabona, atenţionează ziarul lusitan, întrucât „efectul câştigării rapide a majorităţii absolute în Grecia ar putea influenţa alegerile din Spania şi Portugalia şi ar putea genera o coaliţie sudistă mai favorabilă lui Tsipras”. În orice caz, „este clar că dacă în următoarele zile nu se va ajunge la un acord, ne putem aştepta ca Grecia să intre în incapacitate de plată faţă de FMI şi să urmeze o perioadă extrem de agitată din punct de vedere politic la Atena”, punctează Le Monde. Nici Italia, asaltată de refugiaţii veniţi pe mare, nu găseşte prea multă înţelegere la Bruxelles. Corriere della Sera scrie că „nu există un consens asupra cotelor” de migranţi care ar trebui redistribuţi între cele 28 de state membre ale blocului comunitar, iar Der Spiegel vorbeşte despre „planul naufragiat al Uniunii Europene în privinţa refugiaţilor”. Din Balcani, cotidianul sârb Danas avertizează că un alt proiect al Bruxelles-ului este ameninţat. „Macedonia poate pierde recomandarea de a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, dacă până la sfârşitul lunii septembrie, partidele politice nu îndeplinesc criteriile impuse de Bruxelles”, citim în ziarul belgrădean. Danas face referire la un raport elaborat la cererea Comisiei Europene de un grup de experţi, care „ajunge la concluzia că activitatea serviciilor de securitate depăşeşte limitele mandatului lor legal şi încalcă independenţa justiţiei şi altor instituţii”. Nu departe, în Bosnia, stat caracterizat de paralizie politică şi unde se înregistrează cel mai ridicat şomaj în rândul tinerilor din lume, „Statul Islamic şi-a înmulţit încercările de recrutare a unor luptători şi de incitare la atacuri teroriste”, avertizează The Guardian. Cotidianul londonez notează că „deşi de mică amploare, iniţiativa stârneşte alarmă în capitalele occidentale, unde diplomaţii se tem că amestecul dintre dificultăţile economice şi tensiunile etnice constituie un teren fertil pentru extremism şi că Europa ar putea ajunge să regrete că nu a dat atenţie problemelor structurale profunde de aici, în cele două decenii care au trecut de la război”. Jihadiştii găsesc un teren la fel de fertil şi în Caucaz, după cum relatează publicaţia poloneză Rzeczpospolita. „Islamiştii din Cecenia, Daghestan, Inguşetia şi Kabardino-Balkaria, republici care fac parte din Federaţia Rusă, au depus jurământ de credinţă faţă de Statul Islamic”, consemnează ziarul varşovian, cu menţiunea că „în rândurile Statului Islamic din Siria şi Irak luptă aproximativ 2000 de cetăţeni ai Rusiei”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
