DOCUMENTAR: România preia la 1 iulie preşedinţia Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre

Miercuri, 1 iulie, România preia, de la Republica Moldova, preşedinţia semestrială a Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), organizaţie internaţională cu caracter regional care cuprinde, în prezent, 12 state membre, respectiv Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina şi Serbia.

Importanţa regiunii este dată de resursele naturale, de potenţialul surselor de energie, în special petrol şi gaz şi de amplasarea pe trasee de tranzit semnificative din punct de vedere strategic, dar şi de securitate, în contextul conflictului din Ucraina.

Regiunea Mării Negre, în ansamblul ei, a constituit şi va constitui o temă de interes prioritar pe termen lung pentru politica noastră externă, România având ca obiective strategice consolidarea stabilităţii democratice, accesul la prosperitate prin proiectele de cooperare regională şi cu partenerii din Uniunea Europeană, o abordare inclusivă pentru toţi partenerii de dialog şi cooperare din spaţiul estic şi conectarea la proiectele regionale ale UE.

* * * * *

Recent, la 18 iunie 2015, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat, la Chișinău, la cea de-a 32-a reuniune a miniştrilor afacerilor externe ai Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), desfăşurată sub Preşedinţia-în-Exerciţiu a Republicii Moldova (PiE RMD), care a marcat momentul de bilanţ al mandatului de 6 luni asigurat de Republica Moldova şi preluarea simbolică, de către România a viitoarei preşedinţii a organizaţiei, de la 1 iulie 2015 până la 31 decembrie 2015.

Au fost trecute în revistă principalele progrese înregistrate pe perioada PiE RMD în implementarea Agendei Economice pentru un Parteneriat Întărit în OCEMN (2012), rezultatele reuniunilor ministeriale în domenii importante ale cooperării regionale (transporturi, economie şi sănătate), eficientizarea activităţii Secretariatului Internaţional Permanent al OCEMN, precum şi evaluarea activităţii organismelor înrudite.

Cu acest prilej, ministrul român al afacerilor externe a subliniat angajamentul României pentru dezvoltarea cooperării regionale la Marea Neagră, în calitate de stat membru fondator al Organizaţiei, şi a evidențiat contribuţia statului român la accentuarea misiunii economice a OCEMN.

Şeful diplomaţiei române a enunţat şi prioritățile viitoarei Președinții a României, care începe de la 1 iulie 2015 sub moto-ul „Building Stability, Enhancing Connectivity”, printre acestea fiind menționate susținerea activităţilor Organizaţiei mai ales în domeniul transporturilor, energiei, protecţiei mediului, combaterii criminalităţii transfrontaliere, a evaziunii fiscale şi a cooperării în domeniul asistenţei pentru situaţii de urgenţă.

A fost subliniată şi importanţa existenței unei cooperări pragmatice și flexibile între OCEMN și UE și necesitatea identificării unor proiecte în arii comune de interes – aspectele legate de comerț și investiții, prioritatea pe termen lung a UE de stimulare a creșterii și de creare de locuri de muncă și sustenabilitate economică, rețelele trans-europene și politica de vecinătate.

Totodată, ministrul Aurescu a arătat că dinamizarea şi aprofundarea interacţiunii cu UE se va axa pe domenii care să suscite interesul statelor membre ale OCEMN faţă de cooperarea sectorială: transporturi, combaterea criminalităţii, mediul şi dialogul cu societatea civilă.

Legat de situația din regiunea Mării Negre, ministrul Bogdan Aurescu a arătat, în intervenția sa, că, „fiind pe deplin conștienți de caracterul economic al Organizației, pe care dorim să îl păstrăm și întărim, consider că toate statele membre trebuie să respecte angajamentele asumate prin Carta OCEMN, care includ respectarea principiilor de drept internațional, precum și să lucrăm împreună pentru asigurarea securității, stabilității și dezvoltării pentru toate statele membre.”

* * * * *

Procesul de cooperare la Marea Neagră a fost lansat prin Declaraţia de la Istanbul şi Declaraţia Bosforului, semnate la 25 iunie 1992, la Istanbul, de 11 şefi de stat şi guvern.

A urmat o etapă de formare, lipsită de rezultate şi fără o organizare clară, care a durat până la întâlnirea de la Bucureşti, din anul 1995, când miniştrii de externe au adoptat un „Plan de acţiune” care a dus la consolidarea mecanismelor de cooperare.

Apoi s-a introdus sistemul Troicii ministeriale, a început finanţarea comună a Secretariatului Internaţional Permanent (PERMIS) de la Istanbul, s-au intensificat reuniunile la toate nivelele şi, în iunie 1998, la Yalta, s-a semnat ”Carta CEMN”, care a intrat în vigoare la 1 mai 1999 şi care a devenit documentul fundamental al organizaţiei, prin care iniţiativa politică a fost transformată într-o organizaţie internaţională cu caracter regional.

La 25 iunie 2002, la Istanbul, şefii de stat şi de guvern din regiunea Mării Negre au marcat, în cadrul unei reuniuni extraordinare, aniversarea a zece ani de la crearea Cooperării Economice a Mării Negre. Summit-ul aniversar OCEMN a oferit posibilitatea evocării realizărilor Organizaţiei în cei 10 ani care au trecut de la lansarea procesului de cooperare în zona Mării Negre, precum şi a semnării „Declaraţiei Deceniale” prin care se marchează trecerea organizaţiei într-o nouă etapă de evoluţie şi în care sunt creionate domeniile viitoare de acţiune, cum ar fi cele legate de securitatea şi stabilitatea regională, cooperarea cu Uniunea Europeană, colaborarea cu alte iniţiative şi structuri regionale.

În cadrul OCEMN, în anul 2002, a fost constituit Fondul de Dezvoltare a Proiectelor (PDF) şi Comitetul Director al acestuia. Scopul creării Fondului respectiv a fost facilitarea elaborării şi promovării proiectelor de importanţă regională înaltă, care corespund scopurilor şi priorităţilor OCEMN, fiind lansate sub auspiciul Grupurilor de Lucru sectoriale ale Organizaţiei.

PDF este constituit din contribuţiile voluntare (cel puţin în suma de 30.000 Euro) ale statelor membre ale Organizaţiei, Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), organelor afiliate ale OCEMN, observatorilor şi statelor terţe.

Conform Cartei, Consiliul de Miniştri ai Afacerilor externe ai OCEMN poate acorda statutul de observator la OCEMN (la solicitarea unor state sau organizaţii internaţionale) sau de partener pentru dialog sectorial cu OCEMN (la solicitarea unor state, organizaţii internaţionale şi instituţii).

Observatori la OCEMN sunt: Austria, Egipt, Israel, Italia, Polonia, Slovacia, Tunisia, Franţa, Germania, Conferinţa Cartei Energiei, Comisia Mării Negre, Comisia Europeană, Clubul Internaţional al Mării Negre, Cehia, Croaţia şi Belarus.

Parteneri pentru dialog sectorial cu OCEMN: Ungaria, Marea Britanie, Muntenegru, Iordania, Iran, Slovenia, Japonia, Comisia Dunării, Conferinţa Regiunilor Maritime Periferice Europei, Uniunea Asociaţiilor Transportatorilor Rutieri din regiunea OCEMN şi Reţeaua Universităţilor Mării Negre.

Consiliul Miniştrilor afacerilor externe (CM) este forul de decizie al OCEMN, care se întruneşte semestrial în ţara care deţine Preşedinţia-în-Exerciţiu (PiE) a OCEMN. PiE se asigură de către statele membre, în ordine alfabetică (conform alfabetului în limba engleză), pentru o perioadă de 6 luni.

Comitetului Înalţilor Funcţionari (CIF) din ministerele de externe ale statelor membre analizează principalele probleme ale organizaţiei şi formulează propuneri înaintate CM. Reuniunile CIF pot fi ordinare (în perioadele premergătoare reuniunilor CM) şi extraordinare (convocate de PiE pentru discutarea unor probleme urgente.

Troica OCEMN asistă PiE la îndeplinirea mandatului încredinţat de CM.

Grupurile de lucru, la care se adaugă întâlniri ale grupurilor create ad-hoc şi ale experţilor, acoperă domeniile: energie; transporturi, comunicaţii, mediu; situaţii de urgenţă; turism; ştiinţă şi tehnologie; ocrotirea sănătăţii şi domeniul farmaceutic; promovarea şi protejarea investiţiilor; cooperare industrială şi comercială; IMM; finanţe şi bănci; schimb de date statistice şi informaţii economice; agricultură şi industrie alimentară; combaterea crimei organizate.

Secretariatul Internaţional Permanent (PERMIS), cu sediul la Istanbul, funcţionează sub coordonarea PiE şi asigură serviciile de secretariat pentru OCEMN, sub directa conducere a Secretarului general. Personalul PERMIS acţionează pentru implementarea deciziilor, hotărârilor şi rezoluţiilor CM, în calitate de oficiali internaţionali responsabili cu activitatea OCEMN.

Organisme înrudite (Related Bodies) ale OCEMN sunt:

– Adunarea Parlamentară a OCEMN (PABSEC)

– Consiliul OCEMN al oamenilor de afaceri

– Centrul Internaţional de Studii la Marea Neagră

– Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB)

– Centrul Coordonator al OCEMN privind schimbul de date statistice şi informaţii economice.

Centre afiliate (Affliliated Centers) ale OCEMN sunt:

– Centrul regional pentru energie

– Centrul de coordonare a datelor statistice

– Centrul pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

Principalele obiective ale OCEMN sunt:

– dezvoltarea şi diversificarea cooperării bilaterale şi multilaterale în conformitate cu principiile şi normele legislaţiei internaţionale;

– îmbunătăţirea mediului de afaceri şi promovarea iniţiativei individuale şi colective a întreprinderilor şi companiilor implicate direct în procesul de cooperare economică;

– dezvoltarea colaborării economice;

– intensificarea respectului reciproc şi a încrederii, a dialogului şi cooperării dintre statele membre ale OCEMN.

În prezent, OCEMN cuprinde 12 state membre, respectiv Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina – membre fondatoare – şi Serbia – care a aderat la OCEMN prin decizia Consiliului Miniştrilor afacerilor externe de la Erevan, la 18 aprilie 2003.

Pe lângă Preşedinţia-în Exerciţiu a organizaţiei, România deţine coordonarea grupurilor de lucru pentru combaterea criminalităţii (2015-2017) şi protecţia mediului (2014-2016), iar din iulie 2015 va prelua şi coordonarea grupului de lucru privind transporturile.

Răzvan Moceanu