RFI: Criza elenă ajunge şi în România. Ce asemănări sunt între România şi Grecia

Un leu mai slab, în raport cu euro şi celelalte monede externe, scăderi ale preţului acţiunilor la Bursa de Valori. Cam acesta a fost bilanţul zilei de ieri, prima zi cu efecte vizibile asupra României, induse de criza din Grecia. Ce va fi mâine şi în zilele următoare, până la referendumul de duminică, 5 iulie? Când se vor stabiliza pieţele financiare internaţionale? Sunt întrebări la care, deocamdată, nimeni nu are răspunsuri. Pentru că pieţele financiare sunt, astăzi, dependente între ele şi toate de un eveniment atât de delicat, precum Grecia, din zona euro.

Românii plecaţi în vacanţă, în Grecia, sunt primii care resimt criza elenă, acolo unde cash-ul este cuvântul de ordine. Aceştia trebuie să aibă asupra lor bani în numerar, pentru că săptămâna aceasta, când situaţia rămâne încă neclară în relaţia dintre Grecia şi creditorii internaţionali, sistemul bancar din Grecia funcţionează cu sincope. Mai precis, retragerile de la bancomate vor fi, cu siguranţă, anevoioase, în pofida mesajelor transmise de autorităţile elene care anunţă că străinii, care deţin cărţi de plată emise de alte bănci decât cele din Grecia, nu se supun limitelor impuse la retragerile de numerar de la bancomate.

Dincolo de situaţia turiştilor în Grecia, românii din ţară s-au trezit, chiar ieri, cu un curs record al euro faţă de leu. Este de aşteptat ca în următoarele zile piaţa valutară să fie la fel de volatilă şi sunt şanse mari ca moneda europeană să crească. Până când vor exista tensiuni pe piaţa valutară? Până când se va ajunge la un rezultat al negocierilor şi, în mod cert, până duminică, data la care va avea loc referendumul anunţat de guvernul de la Atena, când grecii vor tebui să decidă dacă vor sau nu continuarea înţelegerilor cu creditorii externi şi, implicit, condiţiile impuse de aceştia. Cel mai bun sfat pentru românii care nu au nevoie urgenţă să cumpere euro este să se abţină de la tranzacţii valutare, fiind previzibil că în perioada următoare piaţa valutară va rămâne volatilă. Motivul este simplu: investitorii străini retrag din fondurile plasate pe pieţele emergente. Este efectul neîncrederii şi al situaţiei neclare din Grecia. Până la găsirea unei soluţii de înţelegere în negocierile dintre Grecia şi partenerii europeni, pieţele financiare vor fi tensionate, tranzacţiile se vor face cu gândul la scenariul pesimist şi se va încerca punerea la adăpost faţă de o eventuală evoluţie negativă a negocierilor. Acest fapt se vede şi la Bursa de la Bucureşti, unde preţul acţiunilor este în scădere.

Criza greacă are o morală specială pentru România. Ea este rezultatul exceselor bugetare, unui sistem fiscal nefuncţional şi al unui sistem politic corupt. De altfel, finanţatorii internaţionali îi cer Greciei reformarea sistemului fiscal, o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor, schimbări ale sistemului de pensii şi modificări în funcţionarea pieţelor, fie că este vorba de energie sau turism. Multe dintre aceste teme se regăsesc şi în acordul României cu FMI şi Comisia Europeană. Chiar dacă amplitudinea problemelor este sensibil diferită, România are ceva în comun cu Grecia: tendinţa clasei politice de a fi generoasă cu electoratul pe banii statului. Este o greşeală pe care Grecia a făcut-o în urmă cu ani de zile. Administraţia din România trebuie să ia aminte şi să nu repete această eroare.

RFI (30 iunie 2015)