Votul prin care grecii au respins condiţiile puse de creditorii internaţionali şi demisia ministrului de finanţe elen ocupă spaţii largi în presa internaţională. „Grecia se află la răspântia finală şi peste numai câteva zile va fi cunoscut viitorul ei în zona euro”, apreciază cotidianul elen Kathimerini. Acelaşi ziar relatează că „liderii partidelor din Grecia au semnat o declaraţie comună prin care îşi exprimă obiectivele comune, între care obţinerea de fonduri în schimbul reformelor şi dorinţa de a fi scutiţi de datorii”. Cât despre numirea noului ministru de finanţe, acelaşi Kathimerini scrie că premierul „mizează pe o schimbare de stil, dacă nu neapărat de substanţă, în încercarea de a conveni un nou acord pentru menţinerea Greciei în zona euro”. Retragerea ministrului de finanţe Varoufakis nu impresionează însă Germania, al cărei guvern „semnalează că îşi va menţine intransigenţa faţă de Grecia”, notează The Times, în vreme ce Telegraph constată că Uniunea Europeană „pune sub semnul întrebării legalitatea referendumului din Grecia”. Din Polonia, ziarul Rzeczpospolita priveşte „fără optimism” spre viitorul grecilor, pe care îi acuză că „le place să dea vina pe alţii pentru problemele lor”. Der Spiegel o acuză însă pe Angela Merkel că, prin „incapacitatea sa de a adopta poziţii nepopulare”, a „exacerbat criza elenă”. În orice caz, respingerea categorică a măsurilor de austeritate „aruncă Europa într-un nou vârtej”, remarcă Jornal de Noticias din Portugalia. „La o zi după referendumul istoric, grecii nu ştiu ce va urma”, titrează în aceeaşi idee Washington Post, cu menţiunea că „respingerea hotărâtă a planului propus de Europa pentru salvarea ţării lor îi aduce pe greci mai aproape ca oricând de scenariile apocaliptice care includ prăbuşirea băncilor, ieşirea din zona euro şi revenirea la drahmă”. Potrivit Le Monde, „cele trei scenarii posibile după referendum sunt reluarea negocierilor, divorţul amiabil sau ieşirea necoordonată din zona euro”, adică o ieşire accidentală a Greciei din zona monedei unice europene. „Ce urmează? – aceasta este întrebarea de un miliard de euro”, punctează New York Times şi atenţionează că „dacă Grecia intră în faliment sau se hotărăşe să iasă din zona euro, consecinţele ar putea reverbera pe tot globul”. Cu posibile consecinţe la fel de ample, negocierile pentru convenirea unui acord cu Iranul, aflate pe ultima sută de metri, reprezintă o altă temă de interes pentru presa internaţională. „Iranul şi America se află în pragul unui acord istoric”, titrează The Times. Un alt ziar londonez, The Guardian estimează că „după anularea sancţiunilor, Iranul ar putea fi cea mai bună piaţă emergentă, mulţi ani de acum încolo”. În aşteptarea unui acord nuclear cu Teheranul, „experţii de la Agenţia Internaţională a Energiei Atomice pregătesc o serie de noi instrumente de supraveghere, mult mai rafinate decât cele folosite anterior în Iran”, explică New York Times. Totuşi, lucrurile nu sunt încă hotărâte, iar „iranienii sunt divizaţi între cei care salută un acord şi cei care vor menţinerea inflexibilităţii” faţă de Occident, constată Wall Street Journal. Presa rusă îşi menţine interesul faţă de evoluţiile din Moldova de la est de Prut. Situaţia de la Tiraspol „se încinge tot mai mult”, remarcă agenţia Ria, cu precizarea că „Nu este un secret faptul că Transnistria este acum într-o situație economică extrem de dificilă din cauza mai multor motive, între care acordul de asociere semnat de Republica Moldova cu Uniunea Europeană şi situaţia din Ucraina”. Acuzând Satele Unite că doresc „să profite de acest moment pentru a schimba puterea din Transnistria”, ceea ce ar însemna o „dezgheţare” a conflictului din republica separatistă, publicaţia rusă apreciază reacţia temperată de la Bucureşti, unde „preşedintele Iohannis a declarat că orice confruntare a Occidentului cu Rusia este o greşeală”. Oricât ar părea de surprinzător, conchide Ria, „stabilitatea din Transnistria depinde de voinţa politică a preşedintelui României, într-o măsură mai mare decât de planurile Chişinăului şi ale Kievului”. Şi tot de la Moscova, cotidianul Kommersant relatează despre mitingul organizat la Chişinău de susţinătorii unirii Republicii Moldova cu România. Citat de cotidianul rus, analistul Mark Tkaciuk apreciază că „în Republica Moldova există un consens în privinţa faptului că Basarabia este un viitor teritoriu al României”.
Adriana Buzoianu, RADOR
