Colonel ucrainean: „Am învățat să luptăm, dar nu avem cu ce”

De la izbucnirea conflictului în Donbas, Ministerul Apărării de la Kiev și voluntarii din diverse batalioane naționale au refăcut din temelii armata ucraineană, pentru a rezista în fața agresiunii venite atât din partea rebelilor separatiști, cât și dinspre Rusia, care sprijină ostilitățile comise de grupările teroriste din estul Ucrainei împotriva forțelor armate ucrainene. La modernizarea armatei ucrainene au contribuit și statele occidentale, care au alocat deja peste 46 de milioane de dolari pentru susținerea forțelor armate ale Ucrainei, trimițând echipamente de comunicare, lunete termice şi aparate de vedere pe timp de noapte sau laboratoare pentru analiza substanțelor chimice necunoscute. În plus, SUA au decis să aloce armatei Ucrainei un ajutor de 75 de milioane de dolari, constând în drone de mică dimensiune Raven, stații de emisie-recepție, radare și alte echipamente. Kievul va mai primi din partea SUA 230 de vehicule militare 4×4 Humvee.

Armata Ucrainei și-a restabilit și capacitatea de luptă, în special ca urmare a participării militarilor ucraineni la exerciții multinaționale și la programe de instruire organizate cu implicarea experților și soldaților străini. În acest sens, este important de menționat programul de instruire a militarilor ucraineni desfășurat la Iavoriv, în regiunea vestică Lviv. Aici 300 de militari americani instruiesc peste 1.000 de soldaţi ucraineni din cadrul Gărzii Naţionale, pentru a fie trimişi în prima linie a frontului din Donbas. Cu toate acestea, oficialii ucraineni atrag atenția că, deși capacitatea de luptă a militarilor se află deja la un nivel înalt, armata nu este dotată cu echipamentele militare necesare pentru a face față armamentului folosit de Rusia și rebelii separatiști în estul Ucrainei.

În cadrul unei întâlniri la Kiev cu un grup de jurnaliști din Turcia, România, Franța, Germania și Lituania, intermediată de organizația „International Initiative to Support Ukraine”, colonelul ucrainean Valentin Fedicev, directorul Departamentului Politici Sociale și Umanitare din Ministerul Apărării de la Kiev, a atras atenția că Ucrainei îi este foarte dificil să facă față agresiunii ruse, în condițiile în care Moscova alocă pentru desfășurarea războiului în Donbas resurse similare celor direcționate către domeniul sănătății. „Ținând cont de acest aspect, orice ajutor din Occident este important pentru noi. Armata ucraineană nu are cum să facă față agresiunii ruse. Am învățat să luptăm, dar nu avem cu ce” – a subliniat colonelul, amintind că militarii ucraineni participă la exerciții în vestul țării, alături de instructori din SUA.

„Am declarat în mod oficial că vrem să intrăm în NATO, iar acum ne pregătim de acest lucru. Un exemplu este programul de instruire de la Iavoriv, desfășurat conform standardelor  NATO. Am început să îndeplinim aceste standarde, nu așteptăm momentul aderării. Lucrăm deja la asupra acestui aspect” – a afirmat Valentin Fedicev. Colonelul a prezentat drept exemplu de îndeplinire a standardelor NATO înfiinţarea unei brigăzi comune Ucraina-Lituania-Polonia, pentru susţinerea procesului de modernizare a armatei ucrainene. „Este vorba despre un sistem de securitate comun al celor trei țări, bazat pe acorduri între state” – a precizat colonelul.

Reprezentantul Ministerului Apărării de la Kiev a amintit câteva dintre problemele cu care se confruntă cei care apără frontiera de est a Ucrainei, subliniind că statul ucrainean nu era pregătit pentru astfel de evenimente și, prin urmare, activitatea voluntarilor care merg la luptă în Donbas nu este prevăzută în legislația țării.

„M-am întors recent dintr-o regiune a Ucrainei, unde o femeie mi-a spus că este soția unui lunetist din batalionul de voluntari Aidar decedat în luptele din est. Această femeie deține doar un act care confirmă decesul soțului. Legislația actuală nu ne permite să oferim ajutoare financiare familiilor celor care merg în mod voluntar să lupte pentru apărarea țării. Conform legislației în vigoare, trebuie să se investigheze de unde avea omul arme și cine i-a permis să tragă. Este complicat. Avem doar o fotografie care dovedește faptul că acel om a luptat în Donbas. Sunt aproximativ 1.000 de voluntari decedați în astfel de situații” – a explicat Valentin Fedicev. Cu toate acestea, colonelul a asigurat că Ucraina va adopta legi care vor acționa retroactiv în cazul celor care au apărat integritatea și independența statului. „Noi nu uităm că acești oameni sunt la război. De aceea, facem demersuri ca ei să devină parte a unor unități militare oficiale” – a adăugat demnitarul ucrainean.

Integrarea batalioanelor de voluntari în cadrul forțelor armate ale Ucrainei este, într-adevăr, o problemă cu care se confruntă autorităţile Kiev, până în prezent, doar două astfel de unități, Azov și Aidar, fiind de acord să treacă în subordinea Ministerului ucrainean al Apărării. „Cu Pravi Sektor încă avem probleme organizatorice, pentru că vor un statut special, de batalioane formate din câteva mii de oameni. Însă Ucraina trebuie să fie organizată, pentru a avea succes în acestă luptă” – a menționat colonelul.

În cadrul întâlnirii cu jurnaliștii străini prezenți la Kiev, Valentin Fedicev a dezvăluit că este etnic rus, însă acest lucru nu l-a împiedicat să lupte pentru integritatea Ucrainei. „Eu sunt cazac de pe Don, de etnie rusă, dar când mercenarii veniți din Rusia au tras în cei doi fii ai mei care luptă în Donbas, am realizat că Rusia lui Putin îmi este dușman. Statul vecin trimite arme, trimite militari și mercenari, iar acest lucru nu poate fi iertat” – a afirmat colonelul ucrainean. Potrivit declarațiilor sale, Rusia testează arme de luptă moderne în Donbas, orbind la propriu militarii ucraineni cu sisteme pe care armata ucraineană nu le-a mai întâlnit. „Este vorba, în special, despre sistemele S350 Vitiaz, Panțîr S1 și S400, care apără republicile separatiste pe o rază de 400 de kilometri. Sunt arme sofisticate, noi nu avem așa ceva. Rusia s-a dat de gol chiar și în acordurile de la Minsk, cerând să fie retrase sistemele Tornado, lansatoare multiple de rachete care se fabrică doar în Federația Rusă. Noi nici nu știm să folosim aceste sisteme și, prin urmare, nu avem ce retrage de pe front, pentru că nu deținem așa ceva” – a explicat Fedicev, reiterând că este important ca partenerii internaționali să livreze Ucrainei arme moderne. „Este importantă calitatea armamentului, nu cantitatea lui” – a precizat oficialul.

Colonelul ucrainean a prezentat și câteva cifre referitoare la situația din Donbas, menționând că, în prezent, pe frontul de est al ţării, luptă cel puțin 9.000 de militari ruși și că, în total, în grupările armate ilegale din acest teritoriu sunt 43.000 de rebeli. Mai mult decât atât, la frontiera ruso-ucraineană, în regiunea Rostov, se află 53.000 de militari din Armata a 58-a a Federației Ruse, care a luptat și în războiul din Georgia, în anul 2008.

„Așa-numitele republici populare Donețk și Luhansk, de asemenea, sunt organizate conform standardelor armatei ruse. Au 4 complexe de rachete Tocika U, 500-700 de tancuri, 1.400 de blindate, 8 sisteme de armament Buratino, peste 700 de sisteme de artilerie de 120 mm, 370 de lansatoare de rachete, 116 sisteme de apărare antiaeriană portabile. Sprijiniți de Rusia, cele două republici separatiste au forța unui mare stat european” – a remarcat Valentin Fedicev.

Potrivit colonelului ucrainean, fără sprijinul armatei ruse, separatiștii nu ar face față forțelor armate ale Ucrainei și nici nu ar reuși să lanseze cu success o nouă ofensivă împotriva unităților Kievului care desfășoară Operațiunea Antiteroristă. Cu toate acestea, Fedicev nu exclude noi tentative de destabilizare din partea rebelilor separatiști.

„Nu putem exclude declanșarea unui război de amploare, mai ales că ne este cunoscut planul Kremlinului de a ocupa întreg teritoriul Ucrainei de pe malul stâng al Niprului (zonă istorică aflată la est de cursul fluviului Nipru, care cuprinde regiunile Cernihiv, Poltava, Sumî și partea răsăriteană a regiunilor Kiev și Cerkasî, n.red)” – a explicat reprezentantul Ministerului Apărării de la Kiev, exprimând recunoștința părții ucrainene față de statele occidentale pentru suportul oferit în ceea ce privește obținerea de informații prin satelit.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), din aprilie 2014, în estul Ucrainei au murit peste 6.400 de persoane, iar peste 15.500 au fost rănite. Cifrele reale, însă, pot fi mult mai mari, sute de persoane fiind dispărute şi multe cadavre neidentificate. De la începutul Operațiunii Antiteroriste, desfăşurată de forţeke Kievului în estul Ucrainei, în luptele cu rebelii au murit peste 1.700 de militari ucraineni, inclusiv soldaţi din batalioanele de voluntari. În ceea ce privește pierderile înregistrate de partea rusă, potrivit organizaţiei „Cargo-200 Ucraina-Rusia”, care monitorizează numărul de decese în rândurile militarilor ruşi pe frontul din Donbas, în doar opt luni de război, numărul militarilor ruşi morți în această zonă a ajuns să constituie o treime din toate pierderile suferite de către Uniunea Sovietică într-un întreg deceniu de război în Afganistan. În timpul războiului din Afganistan (1979-1989), URSS a pierdut 15.031 de militari, în timp ce în conflictul din Donbas ar fi vorba despre 4.672 de soldați ruși decedați și 2.560 dispăruţi. Numai în primele două zile ale lunii decembrie, în timp ce rebelii încercau să cucerească aeroportul din Doneţk, au fost ucişi cel puțin 300 de militari ruși. Cu o zi înainte, pe 30 noiembrie, în lupta pentru aeroportul din Donețk au fost uciși aproximativ 200 de soldați ai Rusiei – potrivit activiștilor pentru drepturile omului.

De asemenea, conform datelor publicate de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), aproximativ 1,6 milioane de persoane şi-au părăsit locuinţele din cauza conflictului separartist din estul Ucrainei, dintre care 980.000 de oameni s-au mutat în alte regiuni ale Ucrainei, iar alţi aproximativ 600.000 de ucraineni s-au refugiat în state aflate în vecinătate, în principal în Rusia, Belarus, Republica Moldova, Polonia, Ungaria şi România.

Autor: Sergiu Dan

RADOR – 14 iulie 2015