Revista presei internaţionale – 15 iulie 2015

RADOR:

RADOR (14 iulie) – Acordul dintre UE şi Grecia evită o criză imediată, dar va aduce mai multă suferinţă Atenei, crede The Wall Street Journal. Acordul dintre Atena şi partenerii săi europeni reprezintă un eşec dureros pentru politica de austeritate a premierului Alexis Tsipras, dar şi pentru UE, se impacientează presa europeană. Grecia are nevoie de mult mai mult decât o reducere a datoriei, susţine un raport FMI, citat de EUObserver. Deşi umbra Grexit nu mai planează asupra Atenei, premierul Tsipras trebuie să convingă Parlamentul să aprobe măsurile cerute de creditorii internaţionali, menţionează La Tribune. “Atena a căzut, Berlinul a preluat puterea”, titrează săptămânalul praghez Respekt. “Şi acum? Totul merge bine?” întreabă cotidianul german Süddeutsche Zeitung şi continuă: “După o menghină de fier, liderii europeni au neutralizat ameninţarea unei dezintegrări a zonei euro, pentru moment”. Pentru Financial Times, “aroganţa nemăsurată a liderilor europeni, care cred că ei pot răsturna politica internă a unei ţări, îţi taie răsuflarea”. “Ne aflăm în faţa cruzimii unei monede unice, care va duce obligatoriu spre agonie ţările ale căror economii, legate de dobânzile germane, s-au prăbuşit”, crede The Spectator. 20Minutes reţine cele mai importante date ale unui interviu televizat al preşedintelui Francois Hollande, după parada militară de pe Champs-Elysées, cu ocazia Zilei Franţei. Referitor la criza greacă, Hollande a apreciat că ţara sa a jucat un rol activ pentru a evita ieşirea Atenei din zona euro, propunând totodată instituirea unui buget al zonei euro. Hollande s-a referit şi la acordul istoric privind dosarul nuclear iranian, pe care l-a calificat drept o dovadă că lumea face progrese. Cele şase puteri ale grupului P5+1 (SUA, China, Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Germania) şi Iranul au ajuns, după mai mult de 12 ani, la acordul complet cu privire la controversatul program nuclear al Republicii Islamice, în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale, în valoare de miliarde de dolari. Stars and Stripes opinează că acordul este destinat evitării ameninţării unui Iran înarmat nuclear şi a unei noi intervenţii militare americane în lumea musulmană. Preşedintele Barack Obama a promis să convingă Congresul şi poporul american de necesitatea implementării acordului, precizează The New York Times. Ministrul francez de Externe a declarat că acordul va fi suficient de solid pentru cel puţin zece ani, iar marile puteri vor monitoriza modul în care Iranul va utiliza banii proveniţi din ridicarea sancţiunilor, citează Liberation. În urma semnării acordului nuclear, embargoul privind armamementul va fi impus Iranului încă cinci ani, iar restricţiile asupra tehnologiei rachetelor balistice va dura opt ani, subliniază The Guardian. Însă Israelul critică acordul ca fiind o capitulare istorică, titrează Forward. La rândul său, Haaretz avertizează cu privire la o posibilă apocalipsă politică între SUA şi Israel. După semnarea acordului, toate privirile se îndreaptă spre comerţul iranian, scrie Haberturk. Odată cu ridicarea sancţiunilor, este de aşteptat ca bursa de la Teheran să se deschidă pentru investitori, începând cu 2016. Estimările arată că, în primul an, intrările de capital străin ar putea ajunge la aproximativ 1 miliard de dolariestimează ziarul turc. Acordul cu Teheranul va scoate relaţiile ruso-iraniene de sub influenţa factorilor externi, a declarat Vladimir Putin, citat de Rosbalt. Putin a adăugat că acordul va contribui la combaterea terorismului în Orientul Mijlociu, adaugă The Moscow Times. Moscova speră că SUA îşi vor respecta promisiunea de a nu desfăşura un sistem antirachetă în Europa, după realizarea acordului cu Iranul, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Viena, citat de Russia Today. Totodată, diplomatul rus crede că semnarea acordului va permite Rusiei să participe activ la scoaterea uraniului slab îmbogăţit din Iran, în Federaţia Rusă. La rândul lor, iranienii sunt foarte bucuroşi pentru succesul negocierilor, care le garantează dreptul la utilizarea paşnică a tehnologiei nucleare, subliniază Tehran Times.

Cristina Zaharia