Un nou pas în criza economică din Grecia ar urma să îl facă astăzi parlamentul elen, care se reuneşte pentru a supune votului un nou set de proiecte de lege privind dreptul civil şi măsurile bancare necesare aplicării reformelor convenite cu Uniunea Europeană. Presa internaţională consideră votul din parlament un test privind solidaritatea majorităţii care îl susţine pe premierul Tsipras. Financial Times scrie că stabilitatea guvernului radical de stânga al Greciei este supusă unei presiuni puternice dar nu neapărat fatale în momentul în care parlamentul se reuneşte a doua oară în decurs de 7 zile pentru a vota reformele necesare obţinerii unui nou sprijin european. EUBusiness comentează că premierul Tsipras a reuşit să treacă prin parlament primul set de măsuri nepopulare miercurea trecută numai cu ajutorul partidelor de opoziţie pro-europene.
Rămânând în sfera economică europeană, citim în Bloomberg despre propunerea ministrului britanic de finanţe privind reducerea cu 20 de miliarde de lire sterline a cheltuielilor de la buget. Publicaţia comentează că propunerea de reducere vine în contextul în care datoria naţională a Marii Britanii se află la cel mai înalt nivel al ultimilor 50 de ani. „Ne împrumutăm o liră pentru fiecare 10 lire pe care le cheltuim. Dacă nu rezolvăm problema datoriei, ne putem confrunta cu riscuri la adresa securităţii noastre economice”, a avertizat George Osborne, citat de Bloomberg.
Rusia reacţionează la manevrele militare NATO din Ucraina şi avertizează că acestea vor avea un impact negativ asupra situaţiei din Donbass. Ministerul rus de Externe susţine că exerciţiile NATO pot pune în pericol progresele înregistrate pe calea păcii, transmite Interfax. Pe teren, separatiştii au anunţat că tehnica grea va fi retrasă din zona de conflict din trei locuri spre linia de demarcaţie, relatează RIA NOVOSTI.
Mutăm centrul de atenţie spre estul Europei şi imediata vecinătate asiatică a bătrânului continent şi aflăm, referitor la atentatul comis luni în Turcia şi în urma căruia şi-au pierdut viaţa 32 de persoane, că autorităţile merg pe ipoteza unui atac comis de un membru al grupării ISIS. Din ziarul Zaman aflăm că premierul Ahmet Davutoğlu a declarat că autorităţile verifică eventualele legături din Turcia şi din străinătate ale atentatorului. Ideea este reluată şi în ziarul Sabah, care aminteşte că premierul a dat asigurări că securitatea va fi întărită de-a lungul frontierei cu Siria. Numeroase publicaţii de limbă turcă se întreabă însă cum a putut atentatorul să îşi plănuiască atacul şi să se infiltreze fără să fie identificat de serviciile de informaţii.
Privim mai departe spre Orientul Mijlociu şi dosarul nuclear iranian şi aflăm că secretarul american al apărării s-a întâlnit la Ierusalim cu premierul Benjamin Netanyahu pentru a discuta despre îngrijorările autorităţilor israeliene legate de acordul recent încheiat cu Teheranul. The Washington Post comentează că secretarul Ashton Carter se află în Israel într-o primă etapă a turneului în Orientul Mijlociu, prin care administraţia Obama încearcă să ilustreze soliditatea legăturilor de apărare americane cu aliaţii cheie în pofida dezacordurilor legate de semnarea documentului. „În pofida susţinerii unanime din partea Consiliului de Securitate ONU, acordul se confruntă cu opoziţia aliaţilor americanilor din Orientul Mijlociu şi a unor legiuitori din Washington, care ameninţă să blocheze acordul”, mai scrie The Washington Post. Pe de altă parte, după vizita vice-cancelarului german la Teheran, care a marcat începutul deschiderii vestice către Iran, un alt înalt responsabil european îşi anunţă prezenţa în această ţară. Ministrul francez de externe se întâlneşte săptămâna viitoare cu preşedintele iranian Rohani, scrie L’Express şi comentează că „a fost depăşită o etapă istorică”. Responsabilul de la Paris îşi doreşte „relaţii mai normale” între cele două ţări, mai notează publicaţia franceză.
„Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială au un rival”, scrie Business Insider, şi comentează că statele BRICS au lansat la Shanghai o bancă la doar două săptămâni după un summit găzduit în Rusia de preşedintele Vladimir Putin. Aşa-numita Nouă Bancă a Dezvoltării este considerată o provocare la adresa Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale, scrie Business Insider şi adaugă – cităm – că „Moscova, care se luptă să atragă investitori după izbucnirea crizei din Ucraina, vede banca şi rezerva valutară a statelor BRICS ca o alternativă la instituţiile financiare internaţionale dominate de Statele Unite”.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
