Efectele pentru Europa, generate de criza elenă, continuă să se rostogolească, şi nu doar în plan financiar. Presa internaţională analizează în continuare subiectul, precum şi implicaţiile controversatului acord iranian, pericolul ISIS, dar şi tema tot mai prezentă a căsătoriilor homosexuale. Negocierile dintre Bruxelles şi Atena pentru un al treilea pachet de ajutor financiar extern ar putea opri creşterea economică în zona euro, precizează The Guardian citând reprezentanţi ai Băncii Angliei. Firmele greceşti caută să-şi mute afacerile în Bulgaria, notează publicaţia europeană EU-Observer, care avertizează şi că una din două unităţi de cazare din Grecia ar putea fi ilegală. „Europenii nu iubesc Europa”, titrează Le Soir, care publică un interviu cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Acesta a subliniat că „Ceea ce era mai rău a fost evitat”, datorită acordului încheiat la summitul privind salvarea Greciei din 13 iulie şi a remarcat că „Frica a fost cea care a făcut posibilă înţelegerea”, însă regretă „fractura de solidaritate” din Europa.
O altă înţelegere, însă în domeniul nuclear. Le Monde scrie despre „Speranţele lui Assad după acordul cu Iranul” şi continuă: „Regimul alawit şi aliaţii săi şiiţi îşi pun mari speranţe în ridicarea sancţiunilor economice impuse Iranului. Teheranul ar putea creşte sprijinul financiar pentru regimul sirian şi aliaţii şiiţi pentru a le consolida poziţiile şi chiar să ia iniţiativa de a schimba echilibrul de putere pe teren”, adaugă Le Monde. Jerusalem Post este de părere că „SUA a renunţat la opţiuni mai bune privind Iranul” şi explică: „Doar timpul ne va arăta dacă acest acord va contribui sau nu la probabilitatea de a mai avea un război. Dar un lucru e clar: prin transmiterea acestor alternative negociatorilor iranieni, ne-am slăbit poziţia de negociere”.
Pe de altă parte scutul de apărare antirachetă pe care SUA plănuiesc să îl realizeze în Europa din cauza ameninţării Iranului a devenit cea mai mare problemă în relaţiile dintre America şi Rusia, opinează Zaman. În timp ce autorităţile de la Washington refuză să ofere garanţii juridice, susţinând că scutul antirachetă nu vizează Rusia, Moscova solicită să se renunţe la proiectul scutului pe motiv că s-a ajuns la un acord cu Iranul în privinţa programului nuclear, mai consemnează cotidianul turc şi pune accentul: „Sistemele din România ale scutului american antirachetă vor fi primele ţinte în cazul unui eventual atac împotriva Rusiei”, conform declaraţiei fostului comandant al forţelor ruseşti pentru rachete strategice. Şi Gazeta reţine afirmaţia consilierului militar rus – cităm: „Până la sfârşitul anului, sistemul antirachetă american de la Deveselu va fi adus în capacitate de luptă şi va intra astfel în lista obiectelor pasibil de a fi atacate în primul rând în cazul unei agresiuni americane împotriva Rusiei”.
Atentatul cu bombă produs în localitatea Suruç din Turcia pare să nu fi fost un lucru neaşteptat, aflăm din Zaman. Potrivit preşedintelui filialei din zonă a Asociaţiei pentru Drepturile Omului, „Graniţele Turciei s-au transformat într-o strecurătoare; nu se păzesc frontierele. Toată lumea ştie că de trei ani, ISIS intră şi iese pe la frontieră”, susţine Atilla Yazar. În schimb, ziarul Sabah menţionează că „SUA răspund criticilor potrivit cărora Turcia nu se implică suficient în lupta împotriva ISIS” şi laudă activitatea Ankarei ca partener al coaliţiei internaţionale care luptă împotriva organizaţiei teroriste.
Revenind în Europa, Le Monde scrie despre o hotărâre pe care o numeşte „istorică” a Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care Italia a fost condamnată că nu oferă nici un fel de recunoaştere legală cuplurilor homosexuale. „Italia a încălcat drepturile omului prin refuzarea mariajului pentru cuplurile gay”, titrează şi The Independent, iar The Economist subliniază că „decizia este considerată drept un îndemn pentru ţările din jumătatea estică a Europei de a permite măcar parteneriatele civile homosexuale”. În final o informaţie din New York Times: fragmente ale probabil celui mai vechi manuscris al Coranului, au fost găsite la Universitatea din Birmingham. Potrivit cercetătorilor, este posibil ca autorul textului să-l fi cunoscut chiar pe profetul Mahomed. În Birmingham, care are o importantă populaţie musulmană, descoperirea manuscrisului vechi a fost întâmpinată cu bucurie, mai scrie New York Times.
Iulia Lăpădat
