Avioane de luptă şi forţe terestre turce au atacat ţinte ale militanţilor ISIS din Siria şi tabere ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) din Irak, într-o campanie care, în opinia Ankarei, va ajuta la crearea „unei zone de securitate”, relatează The Washington Post. Operaţiunile de securitate sporită vor continua atâta timp cât Turcia se va simţi ameninţată, a asigurat premierul turc Ahmet Davutoğlu, care ordonat un al treilea val de raiduri împotriva islamiştilor din Siria şi un al doilea val de atacuri împotriva PKK în nordul Irakului, scrie ziarul american. Casa Albă a salutat eforturile intensificate ale Turciei împotriva ISIS, dar a criticat intervenţiile asupra kurzilor, deşi a numit PKK o organizaţie teroristă, constată The Wall Street Journal. Diplomaţia americană rămâne ambiguă în jocul de biliard în trei, jucat zilele acestea de Turcia, rebelii kurzi din PKK şi organizaţia jihadistă Stat Islamic, crede Le Monde. Uniunea Europeană şi-a exprimat sprijinul pentru operaţiunile Turciei în Siria şi Irak, scrie Hurriyet. Cancelarul german Angela Merkel a asigurat Ankara de solidaritatea Germaniei în lupta împotriva terorismului, cerând totodată continuarea procesului de pace între turci şi rebelii kurzi, notează Zaman.
Reprezentanta politicii externe a UE, Federica Mogherini, vizitează săptămâna aceasta Arabia Saudită şi Iranul,
după ce a contribuit la un acord cu Teheranul privind contestatul său program nuclear, notează EUObserver. Însă Teheranul nu va accepta niciodată o extindere a restricţiilor asupra programului său nuclear mai departe de zece ani, perioada agreată în actualul acord, subliniază Tehran Times. Şi ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, urmează să viziteze Teheranul, miercuri, dar nu va fi primit cu un covor roşu, asigură Le Monde, deşi este primul voiaj al unui şef al diplomaţiei franceze, după 12 ani. Conservatorii iranieni îi reproşează diplomatului francez că ar fi „sabotat” negocierile nucleare în 2013.
Premierul conservator al Ungariei, Viktor Orbán, a cerut „o Europă pentru europeni” şi a interpretat valul de refugiaţi în direcţia Europei drept un pericol, o problemă privind existenţa în continuare sau dispariţia valorilor şi naţiunilor europene, notează Die Presse, de la Viena. În consecinţă, Ungaria va finaliza zidul de la graniţa sa cu Serbia, până la sfârşitul lunii august, anunţă Le Monde. Peste 90.000 de imigranţi şi refugiaţi au ajuns în Ungaria până acum, în acest an, scrie San Francisco Chronicle. La rândul său, ministrul portughez de Externe susţine că soluţia pentru rezolvarea problemei imigranţilor care sosesc în Ungaria nu este ridicarea unui zid la graniţa ungaro-sârbă. La presiunea migraţiei trebuie dat un răspuns care se bazează pe solidaritatea statelor membre ale UE, subliniază Portugal News. Peste 77.000 din imigranţii sosiţi în Ungaria au venit din Irak, Afganistan, Siria şi Kosovo, prin Serbia, scrie publicaţia portugheză.
Consolidarea poziţiilor strategice ale Marinei ruse în Marea Neagră, precum şi menţinerea unei prezenţe în Oceanul Atlantic şi în Marea Mediterană sunt printre principalele direcţii ale noii „doctrine navale” a Rusiei, actualizată pentru a ţine cont de extinderea considerată „inadmisibilă” a NATO la graniţele sale, informează Tass şi AFP. Difuzat duminică pe site-ul Kremlinului, documentul menţionat fixează obiectivul de „dezvoltare a infrastructurii” Flotei Marii Negre în Crimeea. Viceprim-ministrul Dmitri Rogozin a subliniat pentru agenţiile de ştiri ruse „interesul Moscovei pentru Oceanul Atlantic, noua doctrină vizând asigurarea unei prezenţe militare navale suficiente a Rusiei în regiune”. Acelaşi scop este urmărit în Marea Mediterană, cu o implementare „permanentă”. În Arctica, unde autorităţile ruse mizează pe producţia de hidrocarburi, este vorba de „reducerea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale şi de asigurarea stabilităţii strategice”, adaugă AFP. Documentul propune şi „dezvoltarea forţelor Flotei Nordului”.
RADOR (26 iulie) – Cristina Zaharia
