Presa internaţională continuă să scrie despre conflictele din Orientul Mijlociu, ca şi despre relaţiile tensionate dintre Rusia şi Occident. „Peste 240.000 de morţi de la începutul războiului din Siria”, consemnează cotidianul belgian Le Soir, cu referire la datele Observatorului sirian al drepturilor omului. Şi tot Le Soir relatează că jihadiştii din Statul Islamic au răpit 230 de civili, dintr-o localitate din centrul Siriei. Afectată de conflictul din regiune, Arabia Saudită resimte şi „impactul preţurilor scăzute ale petrolului”, scrie Financial Times, iar The Telegraph opinează că „Arabia Saudită ar putea începe să aibă probleme în următorii doi ani şi va intra într-o criză existenţială la sfârşitul deceniului”. Presa din Statele Unite este preocupată de soarta acordului cu Iranul. „Ambasadorii celor cinci ţări care au negociat acordul nuclear iranian cu Statele Unite au lansat o iniţiativă coordonată de lobby pe Capitol Hill, unii din ei avertizând legislatorii americani că dacă Congresul va submina înţelegerea, s-ar putea să nu existe o nouă ocazie de reluare a discuţiilor pentru a obţine un text mai bun”, arată Washington Post. Oficiosul american adaugă că „diplomaţii i-au înştiinţat totodată pe senatorii americani că multe ţări europene nu vor susţine menţinerea sancţiunilor în cazul în care Congresul nu avizează” acordul cu Teheranul. Totuşi, nici chiar legislatorii din Partidul Democrat al preşedintelui Obama nu susţin cu toţii documentul, după cum relevă The New York Times. „Cea mai influentă voce evreiască din Congresul american a anunţat că se opune acordului” întrucât „peste un deceniu, Iranul va fi liber să construiască bomba nucleară”, notează cotidianul new-yorkez. O poziţie susţinută în paginile cotidianului Wall Street Journal de „Iniţiativa prietenii Israelului”, conform căreia „pentru ayatollahii de la Teheran, un singur lucru este mai important decât bomba nucleară, anume supravieţuirea regimului lor”. Şi, „graţie acordului anunţat la 14 iulie, ei le vor obţine pe ambele”, căci acordul le „va întări regimul tiranic, revoluţionar şi fundamentalist, iar peste câţiva ani vor avea şi bomba”, cred semnatarii articolului din Wall Street Journal, cu concluzia că „o confruntare cu Iranul este inevitabilă”. Poate nu fără legătură cu această concluzie, „Egiptul şi Arabia Saudită îşi exprimă interesul pentru achiziţionarea navelor militare Mistral”, disponibile după ce Franţa a reziliat contractul cu Rusia, după cum informează Le Monde. Rusia se află şi în atenţia cotidianului britanic The Guardian, care încearcă să înţeleagă „cum a pierdut gigantul rus Gazprom 300 de miliarde de dolari”. „Nici o companie din primele 5.000 din lume nu a suferit un colaps de mai mare amploare, relata Bloomberg în aprilie 2014, iar la sfârşitul anului trecut venitul net al companiei ruse scăzuse cu uimitoarea cotă de 86%”, precizează ziarul londonez. Iar explicaţia ar putea fi, conform experţilor, că „Gazprom continuă să slujească drept arma geopolitică favorită a lui Putin”, care „împinge concernul în noi proiecte importante pentru Kremlin, dar riscante din punct de vedere financiar” – subliniază The Guardian. Putin foloseşte însă şi alte arme similare, după cum remarcă publicaţia poloneză Rzeczpospolita, cu referire la decizia Moscovei de a aproba importul de vin din Găgăuzia, regiune prorusă din Moldova de peste Prut. Liberation scrie că hackerii ruşi au reuşit să recupereze şi să redifuzeze pe Internet, în mai puţin de un minut, informaţii din adrese de mail ale Pentagonului, iar The Times relatează că Coreea de Nord şi-a stabilit propriul fus orar, dând înapoi cu 30 de minute toate ceasurile din ţară pentru a se alinia la „ora Phenianului”. Schimarea care va intra în vigoare de la 15 august va marca a 70-a aniversare a eliberării Peninsulei Coreene de sub regimul colonial japonez, menţionează mai multe ziare străine.
Adriana Buzoianu, RADOR
