Situaţie financiară dificilă şi pentru alte patru state din UE

În contextul recentelor evenimente din Grecia a apărut în discuţie şi modul în care au evoluat şi alte state europene care au contractat şi ele împrumuturi de urgenţă. Este vorba de Cipru, Irlanda, Portugalia şi Spania. O analiză a companiei de consultanţă şi audit Price Waterhouse Coopers arată că în pofida faptului că Grecia a fost prima care a apelat la împrumuturi de urgenţă, la momentul actual se regăseşte în aceeaşi ipostază din care a plecat.

Cea mai performantă a fost Irlanda, ea ţinând capul de afiş al reformei economiei statelor de la periferia zonei euro. Irlanda a înregistrat o creştere în termeni reali de 5,2% în anul 2014. Economiştii de la Price Waterhouse Coopers estimand o creştere economică de pâna la 3,9% în decursul acestui an. De fapt, Irlanda a fost prima dintre economiile periferice al carei PIB a depăşit nivelul de dinainte de criză. Şi în Spania restructurarea sectorului financiar funcţionează. În opinia agenţiei menţionate creşterea accentuată de aproximativ 3% din acest an va îmbunătăţi treptat profitabilitatea sistemului financiar şi va contribui la reducerea numărului de credite neperformante. Madridul si-a pastrat de asemenea cadenţa reformelor structurale în ultimele 12 luni cu politici menite să reducă nivelul şomajului pe termen mediu. Din aceste motive, Spania este de aşteptat să-şi depăşească nivelul PIB precriză până în anul 2017. Portugalia se apropie şi ea, dar mai are încă de lucru. Lisabona a făcut progrese de la momentul împrumutului, dar nu în aceeaşi măsură ca Irlanda şi Spania. Economia înregistrează o creştere ciclică, raportând o majorare a PIB în 2014 pentru prima dată din 2010. Dar în continuare mai are câteva probleme structurale de depăşit. De exemplu, datoria sa publică raportată la PIB atinge 130%, al doilea cel mai mare nivel dintre cele cinci economii care au necesitat împrumuturi de urgenţă. La rândul său, Ciprul îşi continuă reformele. Grecia a rămas în urma Ciprului care şi-a mutat atenţia de la reforma finanţelor publice, guvernul afişând deja un surplus primar sănatos de 2,9% din PIB asupra reformelor structurale din sectoare precum sănătatea şi telecomunicaţiile. Ciprul este, aşadar, încă în etapa de reformă a programului său, dar face progrese rezonabile. Ce urmează? Potrivit experţilor de la Price Waterhouse Coopers sunt trei procese din zona euro la care companiile ar trebui să fie atente în următoarele săptămâni şi luni. În primul rând, evoluţia negocierilor la cel de al treilea acord de finanţare pentru Grecia. În al doilea rând orice semne de consolidare a creşterii economice în ţările de la periferia zonei euro. Şi în al treila rând testele de stres pregătite de Autoritatea bancară europeană pentru anul viitor.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 17 august