Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Muzeul Literaturii Române din Iași, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Primăria Municipiului Chișinău, organizează în ziua de 26 august 2015, la ora 11.00, vernisarea expoziției „Vasile Alecsandri, poet și diplomat al Unirii Principatelor Române”, la Galeria La Rond, situată în preajma statuii lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău. Evenimentul este dedicat comemorării a 125 de ani de la moartea lui Vasile Alecsandri, unul din cei mai importanți scriitori și oameni politici ai generației sale.
Născut, conform opiniei majorității cercetătorilor, la 21 iunie 1821, în Bacău, decedat la 22 august 1890, la Mircești, poet, dramaturg, prozator, traducător, culegător de folclor, Vasile Alecsandri, personalitate de prim rang a culturii române, a fost, în același timp, un om politic important al epocii sale și un diplomat de anvergură care și-a pus sufletul și experiența în slujba înfăptuirii unor idealuri majore ale națiunii române, pledând pentru unirea Moldovei cu Țara Românească, înfăptuirea reformelor domnitorului Al. I Cuza, modernizarea, reformarea și consolidarea instituțiilor statului național, recunoașterea legitimității noului stat apărut în urma actului unirii pe harta Europei în a doua parte a secolului XIX, militând pentru câștigarea independenței față de Poarta Otomană.
Vasile Alecsandri s-a implicat în toate evenimentele politice ale epocii sale. A fost unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Moldova, care a avut un caracter pașnic, fiind denumită în epocă ”revolta poeților”. După înfrângerea mișcării pașoptiste Vasile Alecsandri pleacă în exil. Trecând prin Austria și Germania, poetul s-a stabilit pentru o perioadă la Paris, unde s-a întâlnit cu militanții pașoptiști munteni, revenind în Moldova în toamna aceluiași an.
Vasile Alecsandri a desfăşurat o bogată activitate unionistă şi a fost ales deputat de Bacău în Divanul ad-hoc al Moldovei în anul 1857, iar în anul următor a fost membru în Comitetul central al Unirii de la Iaşi şi membru în Adunarea Electivă a Moldovei. În acest context, el a fost candidatul la tron care întrunea cele mai multe voturi din partea aripii liberale a Partidei Naţionale, însă Alecsandri a refuzat desemnarea, propunându-l în locul său pe Costache Negri. Până la urmă sorții au căzut asupra lui Al. I. Cuza.
După unire, domnitorul Al. I. Cuza l-a desemnat pe Vasile Alecsandri pentru a duce o campanie diplomatică la Cancelariile occidentale, pledând pentru recunoașterea unirii. În următoarea perioadă Vasile Alecsandri devine ministru de Externe al Moldovei, deputat şi ministru plenipotenţiar la Paris.
Ca scriitor, Vasile Alecsandri a abordat toate genurile literare, excelând în poezie, dramaturgie, proză memorialistică și cea epistolară. A pus bazele comediei și dramei istorice românești. Anii directoratului la Teatrul Național din Iași i-au creat posibilitatea să-și exerseze talentul artistic în vederea alcătuirii primului repertoriu dramatic național și în instruirea trupei după modelul teatrelor pariziene. A scris atât cântece comice („Barbu Lăutarul”, „Șobolan Viteazul”, „Sandu Napoilă Ultraretrogradul” ș.a.), scene și operete , vodeviluri și comedii („Rusaliile”, „Iorgu de la Sandagura”, „Chirița în Iași”, „Chirița în provincie”, dar și drame istorice („Despot-Vodă”).
Descoperirea poeziei populare l-a marcat profund și i-a influențat cariera artistică. Redactând și editând prima culegere de folclor literar în 1852, poetul a elaborat un număr important de studii asupra folclorului românesc, a deschis și stimulat inspirația populară pentru literatura cultă. El însuși a scris nenumărate doine, legende, balade și hore cu caracter patriotic. Culmea creației sale poetice o reprezintă însă pastelurile.
Din anul 1860, Alecsandri se stabileşte la Mirceşti, unde rămâne până la sfârşitul vieţii, chiar dacă lungi perioade de timp a fost plecat din ţară în misiuni diplomatice.
Alcătuită din 22 de bannere de dimensiuni 0,95 x 2,05 m, ampla expoziție aduce în prim plan o serie de documente de arhivă, facsimile, fotografii de familie etc., considerațiile lui Alecsandri despre întrevederile cu Napoleon al III-lea și alți oameni politici ai epocii, precum și aprecierile unor critici și istorici literari legate de personalitatea și opera bardului de la Mircești.
Expoziția se înscrie în seria de evenimente organizate de ICR Chişinău în ultima decadă a lunii august şi prima decadă a lunii septembrie, menite să marcheze celebrarea Zilei Limbii Române în Republica Moldova.
