Revista presei internaţionale – 9 septembrie 2015

După multe tatonări, propuneri şi discuţii, uneori pe ton aprins, legate de cotele de imigranţi pe care ar trebui să le primească fiecare stat al Uniunii Europene, în ultimul timp se vorbeşte tot mai des despre necesitatea implicării şi a statelor de pe alte continente în rezolvarea crizei. La Geneva, reprezentantul special pentru migrație și dezvoltare al secretarului general ONU a insistat asupra necesității unui răspuns global al comunității internaționale în fața crizei refugiaților, notează SkyNews. Peter Sutherland a insistat că proximitatea geografică faţă de o criză nu ar trebui să hotărască cine primeşte azilanţi, indicând că în timpul războiului din Vietnam refugiaţii au fost găzduiţi în state din toată lumea. Ideea o regăsim şi în discursul premierul luxemburghez, care a propus ca și alte continente să primească refugiați care sosesc în Uniunea Europeană, pentru a exista o solidaritate mai mare la nivel mondial. Într-un interviu pentru postul belgian de radio Bel RTL, publicat şi pe pagina de internet a difuzorului, Xavier Bettel a comentat că există posibilităţi de găzduire şi în state din afara Uniunii Europene sau de pe alte continente şi a indicat spre Statele Unite sau Rusia. Din Washington există deja semnale că administraţia Obama ia în calcul primirea de refugiaţi sirieni, după cum transmite USA Today. Publicaţia reia declaraţiile unui purtător de cuvânt al Consiliului Naţional pentru Securitate, care a afirmat – cităm – că „administraţia ia în calcul o serie de abordări pentru a avea un răspuns adecvat crizei globale a refugiaţilor, inclusiv referitor la o relocare a refugiaţilor”. USA Today comentează că această declaraţie reprezintă o reevaluare a situaţiei de către administraţia Obama în urma imaginilor şocante care au traversat lumea. The Guardian relatează că sute de americani s-au oferit să primească refugiaţi sirieni în casele lor, semnând o petiţie online prin care cer autorităţilor să permită sosirea mai multor persoane care fug de războiul civil. Publicaţia aminteşte şi că preşedinta Braziliei a reiterat deschiderea administraţiei de a-i primi pe cei care – cităm – „alungaţi din ţara lor îşi doresc să vină în Brazilia şi să contribuie la prosperitatea şi pacea acesteia”.
La doar o zi după ce Germania şi Franţa şi-au asumat împreună un procent de aproape 50% din numărul total al refugiaţilor ajunşi în Grecia, Italia şi Ungaria, Berlinul susţine că poate primi aproximativ 500.000 de azilanţi pe an, timp de mai mulţi ani. Potrivit Newsweek, vicecancelarul Germaniei, Sigmar Gabriel, a afirmat că numărul ar putea fi şi mai mare şi a reconfirmat estimarea avansată anterior de autorităţile de la Berlin pentru acest an, de aproximativ 800.000 de refugiaţi.
Vorbim tot despre o zonă de conflict, de data aceasta estul extrem al Turciei, unde numeroşi membri ai forţelor de securitate şi-au pierdut viaţa în atentatele comise în ultimele zile de Partidul Muncitoresc din Kurdistan. Portalul de ştiri Habertürk prezintă un bilanţ al atacurilor dar şi explicaţii legate de motivele pentru care PKK insistă să obţină controlul asupra zonei estice Dağlıca. Aflată în apropierea graniţelor cu Iran şi Irak, regiunea permite luptătorilor PKK să intre şi să iasă cu uşurinţă din Turcia. Este o regiune muntoasă greu accesibilă forţelor de ordine, ideală ca ascunzătoare după atentate. „Din punct de vedere strategic, gruparea PKK o consideră o zona care o costă cel mai puţin dar îi aduce cele mai multe rezultate”, conchide Habertürk.
Un subiect care câştigă tot mai multă atenţie în presa internaţională este situaţia de la Chişinău, unde protestatarii adunaţi în faţa guvernului cer demisia actualei conduceri şi alegeri anticipate, după dispariţia unui miliard de dolari din trei bănci. După ce duminică mai multe mii de moldoveni au participat la protest, câteva sute de persoane îşi instalează acum corturile în faţa guvernului şi cer demisia preşedintelui, care însă a anunţat că nu va face acest pas, notează Bloomberg. Publicaţia comentează – cităm – că „furtul neexplicat al unui miliard de dolari, echivalent cu o optime din PIB-ul ţării, a lăsat cel mai sărac stat al Europei luptându-se să-şi îndeplinească angajamentele bugetare şi a determinat Uniunea Europeană şi Banca Mondială să-şi suspende asistenţa financiară”.

(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)