Sistemul Schengen ar putea fi desfiinţat, dacă Uniunea Europeană nu va fi capabilă să îşi apere graniţele sale externe, iar efectele economice ar putea fi imprevizibile, a declarat ministrul ungar de externe Péter Szijjártó, la o conferinţă care a avut loc luni, la Budapesta, la care a fost prezentat raportul de ţară pe 2015, intitulat „Pentru o Ungarie mai puternică, într-o Europă mai puternică”, al grupului HEBC (Consiliul European de Afaceri din Ungaria). Autorii raportului sunt conducătorii filialelor unor importante companii din Ungaria, cum ar fi: ABB, AkzoNobel, British Telecom, Ericsson, GDF Suez, Telekom Ungaria, Henkel, Nestlé, OMV, Philips, SAP, Shell şi Volvo Group Trucks. „La nivel internaţional are loc o luptă acerbă pentru realizarea noi investiţii, dar în acest proces este cel puţin la fel de importantă şi menţinerea investiţiilor vechi, ca şi atragerea altor noi investiţii”, a precizat ministrul ungar de externe, care s-a referit şi la acordul încheiat recent cu compania Audi. În lupta pentru atragerea investitorilor un rol desebit de important îi revine educaţiei şi asigurării unei forţe de muncă performante, a mai spus şeful diplomaţiei ungare. Péter Szijjártó a promis că în curând va purta discuţii cu liderii firmelor membre ale HEBC, pentru a analiza învăţământul profesional şi noul sistem privind instruirea profesională. „Pentru UE valul de imigranţi reprezintă cea mai mare provocare din toate timpurile, ceea ce practic înseamnă migraţia popoarelor în epoca contemporană, care ascunde resurse inepuizabile”, a spus ministrul de externe. Péter Szijjártó a mai arătat: „Despre migraţie trebuie discutat cu sinceritate, deoarece dimensiuniile economice ale acestui fenomen sunt deosebit de mari. În jurul graniţelor Europei trăiesc aproximativ 30-35 de milioane de oameni care din cauza situaţiei lor de trai sunt nevoiţi să pornească spre Europa. Dacă Europa nu va reuşi să recâştige capacitatea de a îşi apăra graniţele externe sau cel puţin să le ţină sub control, atunci mai devreme sau mai târziu se va pune problema dacă se va putea menţine în continurare Spaţiul Schengen”. Spaţiul Schngen se întemeiează pe apărarea graniţelor externe de către toate statele membre ale UE, precum şi pe asigurarea liberei circulaţii în cadrul UE, a adăugat Péter Szijjártó. Referindu-se la aspectele economice, care sunt în coleraţie cu criza imigrării, ministrul ungar de externe a subliniat că „din punctul de vedere al Europei chestiunea sustenabilităţii economiei este ‘o problemă primordială’, ca şi securitatea energetică. „În Uniunea Europeană trăieşte 7%-8% din populaţia lumii, UE înregistrează la nivel mondial o performanţă economică de 15%-16%, dar distribuie 50% din cheltuielile sociale şi cele destinate asigurării prosperităţii, ceea ce pe termen lung este greu sustenabil. Pe vremuri, argumentul pentru asigurarea competitivătăţii a fost sistemul fiscal şi calitatea infrastructurii, însă acum pentru investitori toate aceste aspecte reprezintă „condiţii minime”, a afirmat Péter Szijjártó, care a subliniat: „Securitatea energetică a Europei Centrale este o chestiune arzătoare. Este regretabil că, din cauza a tot felul de jocuri geopolitice, siguranţa energetică a Europei Centrale încă mai aşteaptă un răspuns. Este în interesul întregii Europe reglementarea situaţiei privind securitatea energetică a regiunii”. „Suntem consternaţi din cauza faptului că prietenii europeni au făcut imposibilă realizarea proiectului South Stream, în timp ce la forumul economic din Sankt-Peterburg companiile Gazprom, Eon, OMV şi Shell vor semna un acord cu privire la demararea North Stream 2. De aceea are o importanţă maximă realizarea investiţiei de la Centrala Nucleară de la Paks, în pofida tuturor criticilor. Extinderea capacităţii centralei de la Paks va reprezenta securitatea energetică a Ungariei”, a adăugat Péter Szijjártó. Referitor la noile investiţii, ministrul ungar de externe a menţionat că lupta pentru atragerea de noi investiţii nu trebuie să diminueze importanţa colaborării cu investitorii care sunt prezenţi deja în Ungaria. Raportul HEBC subliniază că pentru această organizaţie este important ca Ungaria să fie pregătită din timp pentru schimbările care se pot produce în domeniul industriei şi tehnologiei şi trebuie să fi avute în vedere scopuri strategice, cum ar fi, de exemplu, educaţia, dezvoltarea sistemelor de învăţământ şi folosirea potenţialului conferit de inovaţie.
MTI (19 octombrie)
