MAGYAR NEMZET: Solidaritatea din regiune este şi în interesul Bucureştiului

Interviu cu Hunor Kelemen, liderul UDMR

Preşedintele UDMR aşteaptă din partea noului prim ministru român Dacian Cioloş ca acesta să se implice în reglementarea relaţiilor ungaro-române. În interviul acordat cotidianului, Hunor Kelemen a afirmat că şi la Bucureşti trebuie să îşi facă apariţia solidaritatea central-europeană. Politicianul apreciază drept importantă activitatea DNA, dar consideră că în lupta împotriva corupţiei rolul determinant îi revine schimbării mentalităţii sociale.
– După incendiul de la Bucureşti nemulţumirea socială a dus la căderea guvernului provocând un cutremur politic. Tinerii, până acum inactivi, au ieşit în stradă cu deviza „Corupţia ucide”. Ce concluzii a tras UDMR din cele întâmplate?
– Nemulţumirea generală faţă de actorii din politică este prezentă în societatea română de mai mulţi ani, iar tragedia de la clubul Colectiv a făcut să iasă la suprafaţă. La ultimul său congres UDMR şi-a creionat în acest context aşa-zisa re-proiectare a politicii. Acest stil se referă la schimbarea metodelor, în anumite cazuri şi a feţelor. Datorită neglijenţelor clasei politice, timp de un deceniu presa a sugerat fără menajamente ideea schimbării tuturor. Într-o democraţie partidele nu se pot schimba, pentru că alternativa ar fi dictatura. În acelaşi timp se poate trece peste deziluzie doar dacă fiecare partid, astfel şi UDMR, operează nişte corecţiuni. Politica trebuie să devină deschisă, transparentă, credibilă.
– DNA este admirat de mulţi şi în Ungaria, iar activitatea sa este apreciată drept model şi în partea occidentală a Europei. Este vorba într-adevăr de o poveste de succes?
– Dacă tot vorbim de purificare, cred că trebuie să se schimbe mentalitatea generală. Clasa politică doar fotografiază societatea. Ceea ce face DNA este important, aici nu încape îndoială. Dar în timp ce aproape zilnic se arestează primari, miniştri, se descoperă noi şi noi acte de corupţie. Mulţi iau mită şi în zilele noastre, deşi sunt conştienţi de ofensiva anticorupţie. Între timp, adesea avem sentimentul că sub mantia luptei anticorupţie are loc şi o răfuială politică. Tot de DNA ţine şi stoparea retrocedării imobilelor confiscate de comunişti. În cazul primarilor din Miercurea Ciuc şi Gheorgheni s-a aflat de asemenea ulterior că nu era vorba de corupţie, iar obiecţiile noastre privind activitatea parchetului sunt îndreptăţite.
– Nu constituie un mesaj bun către societatea românească dacă UDMR lasă să se înţeleagă că procedurile împotriva politicienilor maghiari constituie în fiecare caz o acţiune antimaghiară.
– Noi încercăm să formulăm mereu nuanţat, precis, dar acest lucru nu transpare mereu în media. Cei ce urmăresc emisiunile de la televiziunile române de ştiri îşi pot da seama cât de repede se reuşeşte crearea unei atmosfere antmaghiare din probleme care, de fapt, nu constituie probleme.
– Liderul Mişcării 64 de comitate este suspectat de acţiune teroristă. Despre ce este vorba de fapt? Ideile radicale câştigă teren în cercul maghiarilor din Transilvania sau autorităţile române reacţionează exagerat la un caz doar în condiţiile unui circ mediatic?
– Nu deţin suficiente informaţii despre cazul de la Târgu Secuiesc pentru a face afirmaţii sumare. Nu putem accepta nimic ce duce la acţiuni de forţă. Trebuie să se discute pe marginea tuturor problemelor cu argumente raţionale, fie vorba despre autonomie sau despre drepturile colective. Considerăm drept important ca în cazul din Târgu Secuiesc să se ia o decizie în cadrul unei proceduri concrete şi rapide. Mare parte a mediei române tratează problema pe baza principiului vinovăţiei colective, ceea ce poate duce la ideea că societatea românească poate considera şi revendicările maghiare îndreptăţite drept un pericol. Cînd spiritele se vor calma, trebuie să se discute din nou despre ce anume provoacă nemulţimirile maghiarilor. Oare nu se întâmplă din cauza faptului că statul român nu şi-a respectat şi nu îşi respectă promisiunile făcute în urmă cu aproape 100 de ani? Pe de altă parte, de când Jobbik şi organizaţiile simpatizante au apărut în Transilvania, omul are sentimentul că radicalismul este în creştere. Dar nu în măsură mai mare faţă de oricare dintre celelalte societăţi.
– Cum apreciaţi noul guvern, pe noul prim ministru?
– Este greu să exprimi o opinie despre un guvern de tehnocraţi care funcţionează de trei săptămâni şi care are drept obiectiv prioritar să conducă ţara până la alegerile de anul viitor. Despre primul ministru Dacian Cioloş nu pot afirma nimic rău. A crescut într-un sat transilvănean, cunoaşte problemele maghiarilor, poate că din acest motiv manifestă o empatie mai mare faţă de noi. Nu a avut niciodată manifestări naţionaliste, antimaghiare. Eu i-am cerut să-şi asume un rol în reglementarea relaţiilor ungaro-române. Pe de o parte în relaţiile interstatale care au fost deteriorate serios în ultimii ani de către Cabinetul lui Victor Ponta, iar pe de altă parte în privinţa reglementării relaţiei dintre majoritate şi minoritate, iar la aceasta din urmă să se înceapă cu respectarea legilor. În cazul în care prevederile legale sunt afirmate onorabil – cum nu s-a făcut în ultima vreme – acest lucru contribuie deja la consolidarea juridică a maghiarimii. Dacă Cioloş nu va comite greşeli mari, poate rămâne în prima linie a politicii şi după următorul ciclu guvernamental.
– Care ar putea fi punctele de legătură dintre guvernul evident pro-european al lui Cioloş şi critica sonoră faţă de Bruxelles a Cabinetului Orbán ?
– Cioloş vine din PPE, cu alte cuvinte din familia politică din care fac parte atât Fidesz, cât şi UDMR. Solidaritatea central-europeană trebuie să-şi facă apariţia şi în România. Bucureştiul nu trebuie să fie de acord în toate privinţele cu ţările din Visegrad, dar în privinţa unor probleme este în interesul său elementar să fie de aceeaşi părere într-o perioadă, când devine tot mai evidentă diferenţa de interese dintre statele occidentale şi cele ale fostului bloc socialist.
(Autor: István Pataky)

MAGYAR NEMZET (Ungaria), 7 decembrie 2015
Traducerea: Imola Stănescu