România este la jumătatea clasamentului mondial privind corectitudinea datelor statistice, fiind depăşită la acest capitol de ţări ca Namibia, Iran, Argentina sau Botswana. Acest lucru nu înseamnă că statisticile sunt incorecte, ci că probabilitatea ca acestea să fie diferite de cele realizate în condiţii ideale este mai mare decât în cazul altor ţări.
Conform unui studiu realizat de World Economics, o organizaţie de analiză a economiei mondiale, România ocupă locul 67 în topul celor peste 150 de ţări în privinţa acurateţii datelor agregate de INS. România are nota 5,5 din 10 la capitolul încredere în corectitudinea datelor statistice. Cele mai corecte statistici din punct de vedere metodologic sunt realizate de Elveţia, SUA, Norvegia, Danemarca şi Suedia, toate cu note peste 9. Cu extrem de rare excepţii, toate ţările, inclusiv România, calculează corect datele statistice, dar acurateţea acestora depinde de mai mulţi factori. Printre aceştia, amploarea sectorului informal al economiei, destul de mare în România, nivelul de corupţie care favorizează economia neagră şi presiunea autorităţilor de a avea statistici pozitive. Un alt factor care influenţează corectitudinea statisticilor este anul de referinţă, cel care stă la baza modelului statistic pe care se realizează calculele. Conform Băncii Mondiale, anul de bază pentru statistica României este 2005. Corectitudinea datelor poate fi puternic influenţată de anul de referinţă. De exemplu, în 2014 economia Nigeriei aproape s-a dublat prin modificarea anului de bază, cel nou având incluse şi sectoare precum telefonia mobilă, care nu apăreau în modelul vechi.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (5 ianuarie)
