Relaţii tot mai complicate atât în plan regional, cât şi global, în analizele comentatorilor din presa internaţională. Preşedintele României cere Republicii Moldova reforme pentru a acorda împrumutul de 65 de milioane de dolari în scopul de a preveni un colaps economic, rezumă Washington Post vizita la Bucureşti a preşedintelui Timofti, în timp ce Republica Moldova nu are altă cale de dezvoltare decât cea de integrare europeană, citează Timpul de la Chişinău declaraţia şefului statului moldovean. Le Monde scrie despre „baletul european” în privinţa Brexit, eventualitatea ieşirii Marii Britanii din UE, în marja negocierilor pe care le va duce Londra privind poziţia Regatului în comunitatea europeană. Cererile premierului Cameron sunt „justificate şi necesare”, susţine cancelarul Merkel, citat de The Guardian. „Regatul Unit va reuși din nou să răsucească brațul partenerilor europeni”, este de părere președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, potrivit La Libre Belgique, publicaţia întrebându-se retoric: „Să fim uniţi cu orice preţ?”. Liderul britanic a exercitat presiuni asupra eurodeputaţilor pentru a accepta acordul dintre Londra şi UE, notează Diario Economico şi adaugă: „Parlamentul European refuză să-i ofere garanţii lui David Cameron”. În criza migranţilor, însă, Le Figaro sesizează ruptura franco-germană şi explică: „Parisul refuză să asigure spatele Angelei Merkel, care a acţionat de una singură”. În schimb cancelarul german critică propunerea Est Europeană de a închide ruta balcanică pentru refugiaţi şi a promis că va susţine în schimb planul UE-Turcia, precizează EU-Observer, în timp ce El Pais menţionează că Austria îşi închide frontiera sudică pentru a opri refugiaţii. Russia Today se ocupă de vizita premierului ungar la Moscova şi subliniază că Viktor Orban face un apel pentru relaţii „normale” între Europa şi Rusia. „Dezvoltarea centralei nucleare Paks este afacerea secolului”, titrează Nepszava despre întâlnirea Orbán-Putin şi subliniază că preşedintele rus şi-a exprimat satisfacţia şi a salutat calitatea relaţiilor bilaterale ungaro-ruse. În acelaşi timp Magyar Hirlap publică datele unui sondaj de opinie, potrivit căruia procentul populaţiei Ungariei care susţine consolidarea relaţiilor ungaro-ruse este tot mai mare. Ucraina revine în atenţia analiştilor. Partidul Iuliei Timoşenko părăseşte coaliţia parlamentară, după ce Parlamentul nu a reuşit să adopte moţiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de premierul Arseni Iaţeniuk, informează Korrespondent. De asemenea, publicaţia anunţă şi că armata ucraineană a fost atacată din nou cu lansatoare de rachete de către separatiştii din Donbas. În războiul sirian mizele sunt multiple. Pentru moment, primele convoaie cu ajutoare pentru civili se îndreaptă înspre Siria, consemnează The Guardian. Cele mai importante state ale lumii au pus sub semnul întrebării respectarea înţelegerilor realizate de la München şi este posibil ca armistiţiul din Siria să ia sfârşit fără să fi început, consideră comentatorii de la Nezavisimaia Gazeta. Însă din păcate presa de astăzi consemnează un atac terorist la Ankara căruia i-au căzut victime militari, dar şi populaţie civilă. Potrivit cotidianului Zaman, guvernatorul Ankarei afirmă că o maşină încărcată cu explozibil a fost detonată în locul în care staţionau vehiculele militare. De fapt, „Turcia îi provoacă pe aliaţi la o intervenţie terestră în Siria”, notează Diario de Noticias şi continuă: „Ankara dă asigurări că nu va acţiona unilateral, însă susţine că este „imposibil” să se pună capăt conflictului fără trupe pe teren. Arabia Saudită iniţiază manevre”. Pe de altă parte, Haberturk îl citează pe comandantul Gărzilor Revoluţionare din Iran, care opinează că „Arabia Saudită nu are nici puterea, nici curajul de a intra în Siria”. „Ruşii şi saudiţii: parteneri în sfera petrolului, duşmani în Siria”, remarcă Diario de Noticias şi adaugă: „Dar vistieria goală şi tobele războiului sunt o combinaţie proastă. Poate că preţul scăzut al petrolului îi va domoli pe ruşi şi pe saudiţi în Siria. Măcar pentru faptul că ambiţiile sunt mai mari decât mijloacele”.
Iulia Lăpădat
