Primii 15 refugiaţi distribuiţi României prin alocările stabilite la nivel european încearcă să se acomodeze la noua situaţie. Ei locuiesc la centrul din Galaţi şi li s-au făcut deja primele formalităţi. Azi, într-o întâlnire cu presa, familia siriană care a ajuns în acest prim grup şi-a povestit experienţele traumatizante prin care au trecut. Capul familiei,
Mohamed, are 39 de ani, este bucătar de meserie şi a călători în condiţii extreme timp de peste trei luni împreună cu soţia şi cu cei trei copii mici. Şi-a lăsat acasă o mamă îngrijorată şi multe rude, însă a ales această cale pentru siguranţa şi viitorul copiilor – a explicat el. Soţia sa nu crede că ar mai putea pleca într-o astfel de aventură, însă nici nu se gândeşte să se întoarcă în înviitorul apropiat în Siria, la situaţia care e acolo, în care te poţi aştepta – povesteau ei – în orice clipă să cadă o bombă. În Galaţi speră să poată munci într-un salon de înfrumuseţare şi s-a bucurat de o primire bună din partea localnicilor:
-: Prima dată când au ajuns s-au dus spre hipermarket şi s-au întâlnit cu o femeie care a venit la ei şi le-a dat câte o lămâie la fiecare copil. La fel, înăuntru, a venit o femeie şi le-a dat câte un ban la copil.
Realizator: Maria Măndiţă urmăreşte la Galaţi felul în care evoluează acomodarea refugiaţilor. Ea a aflat că ei primesc câte 16 lei pe zi, din care îşi pot face cumpărăturile strict necesare şi îşi pot găti la centrul de primire.
Reporter: În afară de cele şase bucătării unde îşi pot găti locatarii centrului, refugiaţilor li se mai asigură un club, o cameră de studiu şi de joacă pentru copii, o cameră cu aparatură IT pentru comunicare, cabinet medical şi o sală de fitness. Refugiaţi pot rămâne în centru până la definitivarea procedurilor de primire a azilului.
Dorinel Geru, directorul Centrului de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil Galaţi: Procedura de azil, din momentu cererii de azil, are un termen de 30 de zile, în care ofiţerul de decizie poate acorda sau nu o formă de protecţie, să dea o hotarâre, iar solicitantul de azil are dreptul – în caz că este negativă, adică nu-i este favorabilă – are dreptul să conteste la instanţă în fază judecătorească, care ţine mai mult. După trei luni se acordă un CNP, şi au voie să muncească, adică sa-şi suplimenteze şi veniturile în afară de ceea ce primeşte aici.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 12 martie
